Este nevoie de revizuirea și reorganizarea urgentă a autorității publice locale de nivelul doi, alias raioanele, dar după o formulă agreată de primari și cu un consens larg în societate. Este opinia directorului executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM), după ce subiectul desființării raioanelor a fost abordat pe diferite platforme în această săptămână. Anual, aproximativ 4 miliarde de lei sunt cheltuite doar pentru retribuirea muncii personalului consiliilor raionale.
Viorel Furdui a comentat opinia exprimată de șefa statului în ceea ce privește inițiativa de lichidare a raioanelor exprimată tot mai intens în ultima perioadă.
„Cred ca Dna Presedinte, atunci când a spus de raioane, a avut in vedere sensul normei legale și anume că nu se poate renunța la nivelul II al administratiei publice locale, care este prevăzut în Constituție sub denumirea de raioane. Însăși denumirea mai puțin contează, fiind o chestiune secundară și mai tehnică, fapt confirmat și printr-o decizie a Curții Consituționale”, a menționat directorul executiv al Congresului Autorităților Locale.
Totodată, Viorel Furdui crede că regionalizarea nu pare momentan o idee o fezabila, deoarece e nevoie de mult mai mult timp pentru a studia și discuta aspectele de ordin politic, administrativ, financiar, social, de securitate etc. În plus, el crede lansarea procesului de regionalizare și optimizare a primăriilor ar pune în pericol reforma APL cel puțin pentru următorul ciclu electoral.
„Trebuie să ne focusăm pe elementul cheie. Acest punct de sprijin este necesitatea revizuirii și reorganizării urgente a APL de nivelul doi, care de zeci de ani deja este depășit, nu corespunde realităților și reprezintă chiar o barieră centrală în avansarea reformei APL. CALM a venit cu o viziune și concepție de MUNICIPALIZARE a nivelullui 2 al APL, dupa modelul mun. Chișinău și Bălți: raioanele sunt înlocuite cu municipiile (în baza orașelor centre raionale), devenind APL de nivelul II și administrând în același timp orașul de resedință, dar și chestiuni/treburi de interes municipal”, a punctat Furdui.
Într-o postare pe pagina sa de socializare, reprezentantul CALM, organizație care apără interesele APL, explică avantajele acestei formule, între care reducerea semnificativă a costurilor politice și de imagine.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a explicat că, de fapt, Constituția ar permite minimalizarea importanței raioanelor și chiar lichidarea lor.
„Președinta Maia Sandu susține că nu se pune în discuție renunțarea la raioane, „pentru că nu se poate renunța la raion pentru că e în Constituție prevăzută această structură”. Dintr-un anumit punct de vedere trebuie să-i dăm dreptate Președintelui. Articolul 110 (1) din Constituție (Organizarea administrativ-teritorială) prevede că „teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane […]”. Astfel, organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele constituie nivelul al doilea. Prin urmare, analizând termenul de „raion” prin prisma prevederilor constituționale, (!) ca pe un element structural al organizării administrative a statului, într-adevăr la acest element nu se poate renunța fără o intervenție în Constituție. Dar, asta nu înseamnă că numărul unităților de nivelul al doilea, nu poate fi redus de la 32 la 10 (spre exemplu)”, a opinat Tănase.
Ex-președintele Curții Constituționale crede că „în cele trei decenii de independență, mereu s-a invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt, este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului. Oricum ai interpreta Constituția, nu poate fi dedusă o obligație de a nu lichida/comasa acele unități raioane care au o populație săracă, mai mică decât o mahala din Chișinău, dar care „hrănesc” o administrație “grasă”, (inutilă, de altfel) ca pe vremea sovietică”.
Amintim că, președintele Maia Sandu a anunțat că, în următoarele săptămâni, Guvernul va propune un concept al reformei administrației publice, care va fi supus dezbaterilor largi în societate. Șefa statului spune că reforma nu va presupune o renunțare la împărțirea teritorial-administrativă a țării în raioane, ci este vorba, mai degrabă, de o redimensionare a atribuțiilor consiliilor raionale și primăriilor, cu accent pe nivelul 1.
Anual, aproximativ 4 miliarde de lei sunt cheltuite doar pentru retribuirea muncii personalului consiliilor raionale. Autoritățile publice locale de nivelul I spun că, de fapt, consiliile raionale au devenit un lux în perioada de criză pe care o traversează Republica Moldova și că nici banii nu se împart pe principii tocmai ortodoxe. Nemulțumirea edililor locali izbucnește pe ici-colo în adevărate acte de nesupunere. Șase localități din raionul Ialoveni, de exemplu, vor să iasă din componența raionului și să se alipească municipiului Chișinău. De altă parte, soluțiile rămân pe regim stanby. În timp ce autoritățile declară că evaluează starea de lucruri, alții promovează ideea de reformă teritorial-administrativă ca pe un panaceu pentru toate problemele din APL. Totuși, există și voci care spun că oiștea nu trebuie pusă în fața cailor, pentru că o redefinire a hărții e doar un mic puzzle din imaginea ideală pe care o visăm pentru administrația publică.
