Încă de la sfârșitul anului trecut APL-urile au semnalat despre mai multe inițiative ce ar putea submina autonomia locală, printre acestea fiind plafonarea taxelor locale sau alocarea resurselor financiare ale statului pe criterii politice. Despre oportunitățile și provocările ce stau în fața autorităților locale a discutat Natalia Zaharescu cu directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui în cadrul emisiunii „Nodul Gordian” de la postul de radio Radio Chișinău.
Cum s-a încheiat anul 2020 pentru autoritățile locale și ce perspective apar în acest nou an, 2021?
Viorel Furdui: Pentru început vreau să vă mulțumesc pentru că ați decis să abordați acest subiect ce vizează activitatea autorităților locale, problemele cu care se confruntă și perspectivele pentru următoarea perioadă. În orice stat democratic locul și rolul administrației locale și a democrației locale sunt esențiale. Majoritatea statelor moderne, prospere și democratice sunt guvernate, în mare parte, de jos în sus și dacă lucrurile sunt așezate în sistemul de administrație locală așa cum trebuie, atunci și celelalte domenii se dezvoltă fără prea mari dificultăți. Observăm că majoritatea țărilor s-au dezvoltat foarte rapid după ce s-au rupt de regimurile totalitare (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau România). Scot în evidență acest lucru deoarece cred că deja este timpul să atragem atenția cu toții asupra domeniului administrației publice locale, situației din APL și să înțelegem că fundamentul oricărui stat îl constituie colectivitățile locale care sunt administrate de administrația locală.
Noi am reușit să ne apropiem de acest deziderat?
Viorel Furdui: Noi avem ambiții mari și ne-am dori ca în toate domeniile lucrurile să se schimbe mult mai repede. Dacă comparăm situația de astăzi din APL cu cea de acum 20-30 de ani nu putem să nu remarcăm că există un anumit progres în tot ce înseamnă autonomie locală, administrație publică locală. Am acceptat mai multe standarde europene și multe alte lucruri care au contribuit la schimbările produse în RM. Însă, cu siguranță este foarte mult loc pentru mai bine. Este important ca toată societatea, în mod special clasa politică să înțeleagă că metodele care au fost folosite până recent în tot ce înseamnă administrarea statului și a colectivităților locale sunt deja învechite. Cred că a venit timpul să acordăm autorităților locale cât mai multă libertate, posibilități, capacități ca să soluționeze direct problemele cetățenilor, cred că pentru toți este limpede că nimeni nu cunoaște mai bine decât autoritățile publice locale, cei care sunt aleși direct de cetățeni la nivel local, care sunt problemele oamenilor. Iată de ce autoritățile centrale, cele decizionale trebuie să ofere autorităților locale această posibilitate și, poate cel mai important, să nu încurce, pentru că și aceasta constituie o mare problemă. Putem afirma că problemele s-au accentuat în ultimii doi-trei ani, când existau presiuni enorme asupra sistemului administrației publice locale, când peste noapte administrația publică locală a devenit foarte importantă din punct de vedere electoral. Sunt foarte multe probleme ce vizează distribuirea fondurilor naționale, un exemplu în acest sens fiind ultimele decizii greu de explicat într-un stat democratic și, cu toate acestea, aprobate de Parlamentul nostru. În relația administrației locale cu cea centrală rămân multe carențe, iar vocea administrației publice locale trebuie să fie mai bine auzită. Cu toate aceste greutăți și probleme, încetul cu încetul avansăm.
Plafonarea taxelor locale a fost o inițiativă intens promovată de fostul premier Ion Chicu. El a menționat că nu va renunța la această idee și aceasta se regăsește în politica bugetar-fiscală pentru 2021, chiar dacă autoritățile locale s-au împotrivit. Premierul argumenta că mediul de afaceri trebuie să aibă mai multă predictibilitate atunci când își planifică activitățile. Despre ce taxe este vorba și de ce v-ați împotrivit acestei plafonări?
Viorel Furdui: Subiectul plafonării taxelor locale este unul bine cunoscut și este regretabilă încăpățânarea fostului premier în acest caz. Fostul premier nu a încercat măcar o singură dată să se întâlnească cu reprezentanții autorităților locale și să discutăm sincer și deschis despre problemele legate de plafonarea taxelor locale. Noi ne-am opus deoarece problemele invocate privind unele încercări ale APL de a stabili taxe locale exagerate nu au fost argumentate pentru că ele nu există în realitate. Ele au fost inventate sau exagerate ca să pară credibil ceea ce spunea premierul dar și ceilalți câțiva susținători ai acestei inițiative, în realitate această problemă nici nu a existat. Dimpotrivă, prin această plafonare a taxelor au creat niște premise pentru impredictibilitatea activității mediului de afaceri la nivel local. Nici Guvernul, nici Ministerul Finanțelor nu a prezentat nicio dovadă, niciun studiu care să demonstreze faptul că lipsa plafonării afectează cumva această predictibilitate și stabilitate la nivelul mediului de afaceri. Acesta este un mare regret al nostru deoarece instituțiile statului, atunci când lansează unele inițiative de acest gen, trebuie să prezinte argumente, analize, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai mult decât atât, realitatea ne arată cu totul altă imagine. În municipiul Chișinău, de exemplu, timp de 4-7 ani taxele locale nu au fost modificate și, în mod indirect, tot cetățenii au de suferit, deoarece ei au nevoie de drumuri, trotuare, iluminat stradal, iar taxele locale sunt unele dintre puținele surse din care autoritățile locale pot acumula venituri și soluționa măcar parțial aceste probleme. În afară de aceasta, Ministerul Finanțelor și Guvernul, în loc să se ocupe de probleme esențiale: impozitare, în general, climat investițional, modul în care acționează justiția sau injustiția în raport cu mediul de afaceri etc, ei au inventat o problemă, cea a taxelor locale care, în tot volumul veniturilor bugetului național constituie 1,4%, iar mai mult de jumătate dintre acestea aparțin municipiilor Chișinău și Bălți. Vă dați seama ce problemă „serioasă” a fost în grija Guvernului și cât de sonor se luptau ei pentru drepturile și interesele mediului de afaceri?
Au existat semnale din partea mediului de afaceri că aceste taxe ar fi prea mari sau imprevizibile, că s-ar face abuz?
Viorel Furdui: Nu au existat astfel de semnale. Au existat însă unele adresări din partea unor grupuri ce reprezintă unele dintre cele mai profitabile afaceri care erau deranjate, în anumite cazuri, de unele taxe. Noi avem 898 de primării și doar în câteva cazuri reprezentanți ai asociațiilor de business considerau că autoritățile locale nu acționau corect. Într-un stat civilizat, în asemenea situații se fac studii, se prezintă o listă de probleme, se spune cine concret este afectat și după aceasta se începe o discuție între administrația locală și cei care au de suferit. Toate aceste etape însă nu au avut loc. Atât Ministerul Finanțelor, cât și mediul de afaceri, cei care au promovat aceste interese, au stat în umbră și nu au venit cu niciun fel de date. În realitate, imaginea Guvernului a fost șifonată, toate argumentele lor nu au avut substanță și s-a creat impresia că premierul dar și Ministerul Finanțelor promovează anumite cercuri de interese foarte înguste, în detrimentul comunităților locale și a businessului, în general. Și acest lucru nu se întâmplă pentru prima dată. Pe parcursul ultimilor șase ani aceasta este a patra tentativă a guvernelor de a plafona taxele locale. Înțelegem că cineva din umbră tot încearcă să plafoneze taxele iar ca rezultat câțiva agenți economici cu venituri importante să câștige și mai mult. În afară de aceasta, plafonarea taxelor locale, care aparțin în proporție de 100% autorităților locale, reprezintă o încălcare a principiilor autonomiei locale. Este o încălcare a legii și a statului de drept, a democrației și a Constituției. Încă în 2014 Curtea Constituțională a anulat o asemenea inițiativă, iar această nouă încercare ne arată atitudinea guvernanților din RM față de legi și Constituție, deși ei ar trebui să fie un exemplu în acest sens. Ei au călcăt în picioare principiile statului și autonomiei locale. Acest lucru trebuie să ne deranjeze pe toți și în acest sens a fost depusă o nouă sesizare la Curtea Constituțională. Nu vedem altă soluție decât declararea neconstituționalității acestei plafonări care este împotriva esenței autonomiei locale. Sperăm că Înalta Curte va face dreptate și în asemenea condiții apare întrebarea cine va răspunde pentru încălcarea intenționată a tuturor acestor principii?
Despre ce fel de răspundere poate fi vorba în acest caz?
Viorel Furdui: Guvernul trebuia să țină cont de faptul că deja există o decizie a Curții Constituționale în care se explică foarte clar că plafonarea taxelor locale este neconstituțională, că pot fi stabilite doar anumite criterii și reguli. Prin analizele juridice ale CALM mereu am atras atenția asupra faptului că această plafonare este neconstituțională. Însă, funcționarii de rang înalt ai statului au călcat în picioare toate aceste prevederi. Dacă vor fi demonstrate prejudiciile cauzate autorităților locale poate fi invocată răspunderea penală, administrativă, nemaivorbind de cea materială. Funcționarii de stat sunt obligați să respecte Constituția și legislația, mai ales că atunci când au venit în aceste funcții publice au jurat că asta vor face, dar nu să ocolească legislația în vigoare. Atunci când va fi declarată neconstituțională această decizie, vom cerea tragerea la răspundere a tuturor celor care au ignorat prevederile constituționale.
În cazul în care va rămâne în vigoare această plafonare a taxelor locale, ce efecte va avea asupra bugetelor locale?
Viorel Furdui: După ultimele corectări pe care le-au făcut cei de la Ministerul Finanțelor, anticipând cauzarea de prejudicii, e posibil ca în următorii ani bugetele locale să nu aibă mari pierderi la acest capitol. Plafoanele pe care le-au stabilit în ultimul moment sunt destul de mari. Însă, această abordare a Ministerului Finanțelor va genera efecte inverse asupra activității mediului de afaceri. S-ar putea ca mărimea plafoanelor să determine autoritățile publice locale să atragă o mai mare atenție posibilităților de a stabili taxe mai mari. Multe APL consideră că în cazul în care ele nu au exagerat niciodată în acest proces de stabilire a taxelor și cei de la Ministerul Finanțelor spun că am putea să le mărim măcar și de zece ori, în condițiile în care la nivel local mereu e criză de finanțe, cu siguranță, cineva va încerca să folosească această oportunitate. Și atunci ne întrebăm de ce era nevoie de a plafona taxele? În afară de aceasta, reiterăm că această inițiativă este neconstituțională și nu poți stabili plafoane valabile pentru toate cele 898 de primării, situația fiind foarte diferită de la o localitate la alta. Rezultă că această inițiativă nu are nicio logică și chiar este împotriva celor care din umbră au încercat să o promoveze.
Ce domenii se încearcă a fi protejate?
Viorel Furdui: Principalii beneficiari ai acestor plafonări erau cei din domeniul PECO, jocurilor de noroc, angrosiștii etc. Efectele le vom vedea în timp. Totuși, în ultimul moment, pentru domeniul PECO Ministerul Finanțelor a stabilit mărimea plafoanelor destul de mare și pentru o perioadă de timp acestea nu vor afecta APL. Este însă nevoie de o analiză profundă în cazul altor domenii, cum ar fi jocurile de noroc, marile rețele de suprmarketuri, pentru a vedea care vor fi efectele acestor modificări. În consecință, Ministerul Finanțelor va pune presiune pe micul business și cel mijlociu, ceea ce este regretabil.
Mai mulți deputați au semnalat că banii pentru proiectele de investiții ar fi fost repartizați pe criterii politice. Prevederile în acest sens care se regăsesc în legea bugetului de stat au fost contestate la Curtea Constituțională. Ați semnalat și Dvs. asemenea abateri, există aceste repartizări ale fondurilor pe criterii politice?
Viorel Furdui: Cred că este evident faptul că se revine la această practică a acestor anexe la bugetul de stat prin care Guvernul oferă posibilitatea deputaților să repartizeze așa cum cred ei de cuviință o sumă imensă, comparabilă cu cea a Fondului Rutier, de circa 350-400 milioane de lei. Această prevedere este contestată la Curtea Constituțională pe bună dreptate. În general, este bine că ajung mai mulți bani în teritoriu pentru că, din păcate, în RM nu s-a înțeles foarte bine că dezvoltarea unei țări începe de la satele și orașele noastre, iar modalitatea de repartizare a resurselor a fost în așa fel construită ca totul să se concentreze la centru, după criterii absolut neclare, de regulă, politizate și nu aveau nicio legătură cu dezvoltarea generală a țării. Și acum se încearcă să se facă acest lucru prin introducerea Anexei nr.7 despre care se discută pe larg. Astfel, mai multe primării primesc anumite sume de bani în defavoarea altor colectivități locale care rămân fără nimic și aceasta este o mare nedreptate deoarece la acest fond care se distribuie au contribuit absolut toți cetățenii RM. Aici e marea nedreptate și incorectitudine și regretăm foarte mult că Guvernul dar și Ministerul Justiției nu au luat atitudine și nu au semnalat că această inițiativă este neconstituțională. Nu poți să repartizezi banii strict pe criterii politice, fără anumite argumentări obiective. Această acțiune descalifică factorii decizionali și discreditează și mai mult principalele instituții ale statului. Într-un stat bazat pe principii democratice, Parlamentul ar trebui să fie un exemplu pentru toate instituțiile publice. Prin această decizie se ajunge la apogeul decăderii și degradării. Din păcate, asemenea practici au existat întotdeauna, cei de la guvernare încercau să manipuleze cetățenii prin utilizarea banului public pe criterii subiective. Este foarte bine că există o sesizare la Curtea Constituțională, există foarte multe temeiuri de a declara neconstituțională o astfel de abordare și sperăm ca Înalta Curte să pună punct și în cazul unor asemenea repartizări. Avem 898 de primării și conform Constituției toți cetățenii RM sunt egali. Prin asemenea abordări se creează un conflict între autoritățile publice locale. De exemplu, raioanele Ialoveni, Anenii Noi etc contribuie destul de mult la crearea bugetului național, iar prin asemenea acțiuni sunt penalizate nu autoritățile locale, dar cetățenii. De ce în localități trebuie să ajungă resurse în dependență de preferințele politice ale celor mai mulți alegători? Trebuie să identificăm mecanisme exacte pentru ca toate comunitățile locale să beneficieze de resursele statului, iar aleșii poporului să se ocupe cu politici de stat, nu să împartă banii pentru o primărie sau alta, aceasta nu este atribuția unui deputat.
Serviciul de Comunicare al CALM
