Pe fundalul unor ample proteste antiguvernamentale, ce denotă o lipsă de încredere în clasa politică, pe 14 iunie vor avea loc alegeri locale. O convorbire despre cum se va răsfrânge asupra scrutinului această situaţie cu Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.
Europa Liberă: Dle Furdui, să punem câteva accente legate de apropiatul scrutin local. Întâi de toate, pe 14 iunie cetăţenii îşi aleg nu doar primarul, ci şi consiliile locale. Mă simt obligată să fac această precizare pornind de la percepţia că puţini cetăţeni înţeleg diferenţa procedurală între un scrutin parlamentar şi unul local şi tratează cu mai puţină atenţie listele de consilieri pe care le înaintează partidele. Ce explicaţii vă simţiţi Dvs. obligat să formulaţi în legătura cu asta?
Viorel Furdui: „Aveţi dreptate, pe 14 iunie vor avea loc alegerile locale şi vor fi aleşi atât edilii comunităţilor locale, ai oraşelor, satelor, municipiilor, cât şi consiliile locale. Vor fi alese, sigur că, şi consiliile unităţilor administrativ teritoriale de nivelul doi, adică ale raioanelor şi, respectiv, ale municipiilor.”
Europa Liberă: Deci, un om dintr-un sat, dintr-o localitate rurală va alege, în primul rând, primarul, în cel de-al doilea rând – consilierii locali şi în al treilea rând – consilierii raionali.
Viorel Furdui: „Aveţi dreptate. Trebuie de menţionat faptul că atât alegerea primarului, cât şi a consiliului este destul de importantă, deoarece sunt două puteri locale care îndeplinesc funcţii foarte clar stabilite de lege. Primarul este o autoritate primară executivă, iar consiliul local este o autoritate locală deliberativă, decizională.
Practic toate deciziile care se iau într-o comunitate (sat, oraş, municipiu) se iau de către consiliul local. Este foarte important ca cetăţenii să înţeleagă acest lucru. Deseori ne confruntăm cu problema că pentru toate reuşitele sau nereuşitele într-o comunitate se dă vina pe primar de obicei.”
Europa Liberă: Dar, în mod firesc, pe cine ar trebui?
Viorel Furdui: „În mod firesc este o echipă. Ambii, primarul şi Consiliul, îşi au atribuţiile sale. Trebuie să lucreze împreună atât puterea executivă locală, cât şi cea deliberativă. Sigur că multe depind şi de gospodarul satului, oraşului, adică de primar. Dar el practic nu poate să-şi realizeze atribuţiile şi programul său, nu poate să îmbunătăţească lucrurile într-o comunitate fără ca să aibă şi susţinerea Consiliului local.”
Europa Liberă: Cum se întâmplă că există situaţii destul de frecvente în care primarul şi consiliul care rezultă în urma unui scrutin local deseori sunt ostili unul altuia? fac parte din diferite formaţiuni politice, nu se înţeleg pe parcursul mandatului.
Viorel Furdui: „De fapt, situaţii sunt diferite. Una din cauzele este că deseori cetăţenii aleg în calitate de primar o personalitate binecunoscută, care are autoritate în localitate. În acelaşi timp, atunci când este vorba despre consiliul, despre consilieri se alege de obicei pe liste de partid. De obicei, lista de consilieri nu este personalizată. Prin urmare, deseori apar anumite contradicţii.”
Europa Liberă: Dar ca să fie foarte clar, în buletinul de vot pentru consilii apare formaţiunea, nu apar numele consilierilor.
Viorel Furdui: „Da. De regulă, potrivit sistemului electoral din Moldova în buletinul de vot apare partidul pentru care se votează. Sistemul electoral mai permite şi alegerea unor consilieri candidaţi independenţi pe listă, dar numărul lor este foarte mic.”
Europa Liberă: Spuneam la începutul acestei emisiuni că alegerile de peste şase săptămâni vor avea loc pe fundalul unei scăderi sesizabile văzute cu ochiul liber a încrederii populaţiei în clasa politică. Protestele antiguvernamentale de ieri cu câteva zeci de mii de participanţi sunt dovezi clare în acest sens. Cum se simte, dacă se simte acest lucru în localităţi?
Viorel Furdui: „Cu certitudine alegerile locale actuale au adus o nuanţă nouă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de clasa politică din Republica Moldova. Le pun, într-un anumit sens, într-o dificultate pe candidaţii sau pe primarii de la guvernare. există un grad foarte înalt de dezamăgire.
Suntem practic la început de campanie electorală, iar acest grad de dezamăgire cred că va creşte pe parcursul campaniei, deoarece toate forţele politice vor exploata pe larg aceste probleme despre care se discută în societate. E vorba şi de sistemul bancar, şi de devalorizarea leului, şi despre alte probleme destul de sensibile pentru populaţie. În această situaţie evident că există dificultăţi mari pentru reprezentanţii clasei guvernamentale actuale.”
Europa Liberă: Guvernarea locală este, poate, domeniul în care ar fi fost necesare cele mai adânci reforme, care, din păcate, nu s-au întâmplat, deşi au fost asumate de actualele autorităţi. Finanţele, cum s-au dat, aşa se dau de la centru pe criterii politice de cele mai multe ori poate. Cum se descurcă în acest condiţii autorităţile locale acum, în prag de alegeri, când se poate presupune că presiunile cresc?
Viorel Furdui: „Cred că cea mai mare problemă în acest sens este că toate promisiunile legate de realizarea unor reforme serioase în domeniul descentralizării şi întăririi autonomiei locale practic au rămas pe hârtie. Astfel fiind păstrată această tradiţie de a purcede la nişte acte formale, la adoptarea unor legi, strategii, programe guvernamentale, însă nu a merge mai departe pe planul implementării lor. Din păcate trebuie să constatăm faptul că după un ciclu electoral situaţia a rămas aceeaşi care a fost în ciclurile electorale anterioare.”
Europa Liberă: La ce anume vă referiţi?
Viorel Furdui: „Mă refer la problema modului cum sunt distribuite fondurile între autorităţile publice locale, caracterul politizat excesiv. Faptul că nu se merge mai departe pe reformarea în domeniul competenţelor, pe transferul de resurse către autorităţile locale şi a capacităţilor mai vaste în domeniul financiar.
Unicul lucru pozitiv care s-a întâmplat în ultimii cinci ani poate fi considerat începutul reformei finanţelor publice locale, care se implementează începând cu 2015. Dar şi aici există un foarte mare risc de a fi discreditată întreaga reformă dacă nu se va purcede mai departe. Suntem doar la prima etapă a acestei reforme. Dacă ea nu va merge mai departe, înseamnă că tot procesul de descentralizare va fi discreditat.
Noi avem în acest sens o strategie de descentralizare şi un plan de acţiuni care expiră deja în 2015 fără a fi realizate foarte multe activităţi.”
Europa Liberă: Cu ce merg primarii, consiliile locale în faţa cetăţenilor dacă puterea lor de decizie este, precum constataţi şi Dvs., foarte mică, iar acum e perioada dărilor de seamă, a bilanţurilor?
Viorel Furdui: „În primul rând, trebuie de menţionat faptul că şi în aceste condiţii destul de complicate, în lipsa unei autonomii financiare reale şi în condiţiile unui cadru legal destul de confuz (de care în mare parte este responsabilă administraţia centrală care are şi iniţiativă, şi dreptul de a modifica şi a adopta cadrul legal), unicele instituţii publice care într-o anumită măsură îşi fac datoria şi s-au descurcat până în prezent sunt autorităţile locale. Acest lucru este confirmat de majoritatea sondajelor care vorbesc despre încrederea în instituţii.
Autorităţile locale se plasează pe locul doi sau trei, după Biserică, la capitolul încrederea cetăţenilor. În acest sens cu siguranţă actualii primarii şi viitorii primari care se implică în campanie vin cu anumite programe, viziuni. Principalul criteriu de apreciere a lor va fi ceea ce au realizat. Sunt totuşi realizări chiar şi în condiţiile unui sistem excesiv de politizat şi în condiţiile unor posibilităţi limitate. Vedem că autorităţile locale realizează mai multe proiecte, comunităţile locale încetul cu încetul se schimbă.”
Europa Liberă: Dar pentru ce să devii primar, pentru ce să devii consilier local dacă efectiv nu ai mari pârghii şi putere de decizie?
Viorel Furdui: „În cazul dat trebuie să menţionăm două aspecte. În primul rând, dacă îţi creezi o echipă, dacă eşti susţinut de consiliul local, dacă ai energie, dar aşa şi se întâmplă de obicei după alegeri vine o pleiadă destul de pregătită şi plină de energie, anumite lucruri pot fi realizate şi anumite proiecte pot fi implementate. În al doilea rând, există speranţa că totuşi procesul de descentralizare, de consolidare a autonomiei va merge înainte. Republica Moldova pur şi simplu nu mai are altă şansă dacă nu se vor schimba lucrurile în această direcţie.”
