Vorbind la un post regional TV despre reformele în domeniul descentralizării, Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a menționat că reforma APL ar trebui să înceapă cu descentralizarea sistemului de salarizare și al politicii de cadre la nivel local, să se dea mai multe resurse APL, să înregistrăm proprietățile, pământul, imobilele și după asta să discutăm pe larg despre cum ar trebui efectuată reforma teritorial-administrativă. „Guvernul a început reforma APC, s-a micșorat numărul ministerelor, întrebarea este dacă s-au făcut doar unele optimizări, sau într-adevăr este o reformă importantă care ar trebui să producă îmbunătățirea actului guvernamental? Deocamdată ni se explică faptul că e nevoie de timp pentru a înțelege că aceste schimbări sunt efective. Constatăm că nici în acest caz nu s-au făcut transparent aceste reforme, ceea ce este o mare greșeală. Deocamdată este greu să spunem dacă această reformă s-a făcut bine sau nu. În ceea ce privește reforma descentralizării, a autonomiei locale și a celei administrativ-teritoriale avem mai multe semne de întrebare. În primul rând pentru că unii funcționari au aceeași abordare ca și acum 20 de ani. Pe ei nu îi interesează părerea aleșilor locali, a CALM-ului, ei cred că pot decide singuri cum să producă reforma și abia după asta să o prezinte tuturor. Pe de altă parte, avem Legi și Strategii care trebuiau să fie implementate în 2018. E vorba Carta Europeană semnată de Consiliul Europei, Strategia de Descentralizare Administrativă și Planul de acțiuni care trebuiau implementate până la sfârșitul acestui an. În curând, în acest context va fi prezentat un raport și vă asigur că la toate capitolele avem restanțe majore. Pe de o parte avem aceste constatări ale neîndeplinirii angajamentelor, pe de altă parte avem declarații că se fac reforme și că ne asumăm să mergem pe această cale. Din păcate, faptele nu coincid cu vorbele.
Viorel Furdui a explicat faptul că Congresul Autorităților Locale nu este împotriva reformei teritorial-administrative, ci este împotriva faptului ca această reformă să fie folosită ca un motiv de a nu continua descentralizarea. „Când ministrul Finanțelor era întrebat în Parlament de ce nu descentralizăm finanțele, nu dăm APL surse suplimentare de venit, răspunsul era că după ce vom face reforma teritorial-administrativă ne vom gândi și la descentralizare. În asemenea abordare există și un risc foarte mare, deoarece rezultă că aceste Legi și Strategii au fost adoptate în zadar, mai ales că am avut în acest sens și sprijinul partenerilor de dezvoltare. Este o abordare total greșită. Descentralizarea Fondului Rutier poate fi luat drept exemplu. Această realizare a crescut capacitățile primăriilor cu 10, 20, 30, unora chiar și 50%. O singură acțiune pe domeniul descentralizării are deja rezultate vizibile. Acest lucru înseamnă cu sunt posibilități de a soluționa problema lipsei banilor în comunitățile locale.
În altă ordine de idei, directorul executiv al CALM a menționat că la ora actuală UTA Găgăuzia prezintă un model de descentralizare pentru restul teritoriului R.M. „Anul acesta și anul trecut în această regiune au fost descentralizate investițiile capitale și au fost stabilite niște reguli clare despre cum să fie repartizate aceste investiții. Comparativ cu repartizarea Fondului Rutier, în acest caz, pentru localitățile mici s-au distribuit puțin mai multe fonduri, deoarece ele trebuie dezvoltate. Programul de iluminare a satelor din UTAG este unul foarte bun, astfel din bugetul regional sunt distribuite fonduri pentru iluminatul stradal din sate. Alimentarea copiilor în școli până în clasa a 12-a este o altă inițiativă remarcabilă. Aceste abordări creează potențial pentru o dezvoltare reală la nivel local. Nimeni nu știe mai bine decât autoritățile locale care sunt problemele din comunitățile noastre. Din acest motiv trebuie să le oferim aceste posibilități de a se dezvolta, chiar dacă bani niciodată nu vor ajunge. Când ai componentă de dezvoltare, poți planifica și adăuga resurse la cele existente din resurse proprii, ceea ce constituie un element important. Din păcate, în RM componenta de dezvoltare este foarte mica sau chiar lipsește. Toate bugetele locale au menirea la ora actuală de a menține funcțiile vitale ale instituțiilor publice, ceea ce e foarte îngrijorător. Degeaba mai vorbim despre revenirea acasă a migranților, despre atragerea investițiilor. Despre ce fel de investiții putem vorbi fără a avea o infrastructură a drumurilor, apă și canalizare, fără iluminat public?
Totodată, Viorel Furdui a explicat de ce șeful delegației UE la Chișinău Peter Mihalko și Ambasadorul SUA în RM James Pettit au susținut CALM în cadrul „Dialogului direct dintre APL și APC, ce a avut loc la 1 februarie, curent.
