Viorel Furdui: „La 25 de ani de la aderarea la Consiliului Europei, democrația locală rămâne un domeniu desconsiderat de autorități și cu cele mai grave probleme, iar Republica Moldova continuă să fie printre codașe la respectarea angajamentelor asumate!”

De 25 de ani Consiliul Europei (CoE) susține Republica Moldova în consolidarea statului de drept și libertății mass-media. La 13 iulie 1995 statul nostru a devenit cel de-al 36-lea membru al acestei organizații internaționale europene. Protecția drepturilor omului, a democrației pluraliste, statului de drept și a autonomiei locale  sunt câteva dintre valorile-cheie ale Consiliului Europei la care se aliniază fiecare dintre cele 47 de state membre.

Interviu cu Viorel Furdui – Director executiv al CALM

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și secretarul delegației naționale a Republicii Moldova la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei Viorel Furdui amintește că Republica Moldova a fost una dintre primele țări din fostul bloc sovietic acceptată în calitate de membră a Consiliului Europei.

„A fost un eveniment important din punct de vedere al recunoașterii internaționale a statului nostru, dar și al asumării angajamentelor de a împărtăși aceste valorilor pe care se poate construi un stat de drept și pe care le veghează Consiliul Europei în domeniul dreptului omului, libertății justiției, mass-media și democrației, inclusiv celei locale.”

Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală este marcată în Republica Moldova la 1 februarie, atunci când a intrat în vigoare Carta Europeană a Autonomiei Locale

Potrivit lui Viorel Furdui, printre obiectivele prevăzute în angajamentele asumate de Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei a fost și de a întreprinde reforme profunde în domeniul  democrației și autonomiei locale, descentralizării, apărării drepturilor și intereselor colectivităților locale, democrația și autonomia locală fiind în acea perioadă o necunoscută pentru un stat cu rădăcini adânci în sistemul sovietic centralizat.

În acest sens, la 2 octombrie 1997 Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale care a fost adoptată de Consiliul Europei în anul 1985. Documentul intră în vigoare la 1 februarie 1998. Tocmai din acest motiv, Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală este marcată în Republica Moldova la 1 februarie, eveniment ce a devenit posibil la inițiativa CALM.

„Carta Europeană a Autonomiei Locale este  unul dintre actele de bază în domeniul democrației locale și până în prezent reprezintă o sursă importantă de norme și principii juridice. Anume Carta Europeană  a stat la baza adoptării mai multor decizii ale Curții Constituționale în subiecte ce vizau drepturile și interesele autorităților locale sau atunci când prin anumite acte, legi sau hotărâri de Guvern, autoritățile centrale încercau să îngrădească drepturile autonomiei locale din RM.”

Un alt aspect important pentru colectivitățile locale din statul nostru a reprezentat activitatea uneia dintre structurile Consiliului Europei – Congresul Autorităților Locale și Regionale al CoE (CALRCE) – instituție cu reprezentanți permanenți ai autorităților locale din statul nostru.  „CALRCE este acea platformă unde subiectele de bază abordate vizează starea democrației locale din statele membre, sistematic fiind aprobate  rapoarte și recomandări pentru aceste țări, inclusiv pentru RM, toate aceste acte având impact mare pentru statul nostru”, declară secretarul delegației naționale a Republicii Moldova la Congresul Autorităților Locale și Regionale al CoE Viorel Furdui.

„Cunoaștem foarte bine că, în mare parte, aceste rapoarte elaborate de Consiliul Europei privind situația în domeniul  democrației locale din RM au fost extrem de critice și constatau faptul că guvernanții din RM nu respectă angajamentele asumate în domeniul democrației locale.”

Trebuie să facem eforturi pentru  a ieși de sub această monitorizare rușinoasă a Consiliului Europei

Directorul executiv al CALM a  menționat că începând cu anul 2005, în rapoartele Congresului Puterilor Locale și Regionale al CoE se constată o sfidare flagrantă a drepturilor autorităților locale de la noi, în condițiile în care, de fiecare dată, autoritățile centrale ale statului își asumau angajamente de a îmbunătăți starea democrației și autonomiei locale. „Aceste angajamente, în mare parte, nu erau respectate, fiind mimate anumite acțiuni și aprobate, formal, unele decizii.”

Lucrurile au degenerat și acum câțiva ani, iar CALRCE a fost nevoită  să adopte unele dintre cele mai critice rapoarte. În special, experții și raportorii CoE constată în raportul privind situația democrației locale și regionale din 04.04.2019    o degradare a democrației locale comparativ cu anii precedenți. Și în rapoartele din 2018 se atestă grave încălcări ale democrației locale, presiuni asupra primarilor, arestările unor aleși locali, suspendarea din funcție a primarului municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă, anularea în 2018 a rezultatelor alegerilor din municipiul Chișinău reprezentând un punct culminant al degradării situației în domeniul democrației locale.

Viorel Furdui a amintit că Republica Moldova se află sub monitorizarea permanentă a CoE. „Domeniile de monitorizare a CoE sunt justiția, drepturile omului, libertatea mass-media și democrația locală. De cele mai multe ori, în dialog cu partenerii europeni, autoritățile centrale  recunosc existența problemelor și dau asigurări că vor întreprinde toate acțiunile necesare pentru a avansa într-un domeniu sau altul. Cu toate acestea, observăm că totul se oprește la nivel de declarații, guvernele se schimbă și toate discuțiile trebuie să înceapă de la zero, ceea ce creează o neîncredere totală în autoritățile centrale ale statului și discreditează imaginea Republicii Moldova.”

Potrivit secretarului delegației naționale a Republicii Moldova la Congresul Autorităților Locale și Regionale al CoE Viorel Furdui, pentru ca statul nostru să iasă de sub monitorizarea CoE trebuie îndeplinite toate angajamentele asumate de către autorități. „Până la momentul actual am observat în acțiunile APC din RM doar o lipsă de consecvență,  de continuitate și o instabilitate de durată, ceea ce nu ne poate crea iluzia că vom fi scoși de sub monitorizarea CoE.”

Viorel Furdui și-a exprimat speranța că va veni timpul când APC din RM vor avea o altă abordare și se va conștientiza că doar cu acțiuni pur declarative nu mai poți să  duci în eroare partenerii europeni. „Principalele probleme constatate mereu de către CoE sunt lipsa unei descentralizări financiare reale, presiuni enorme ale statului asupra APL, statutul neclar al aleșilor locali, domeniul salarizării centralizat ce nu permite atragerea în APL a specialiștilor, etc. Totodată, în ultimii 25 de ani, în majoritatea rapoartelor s-a menționat despre lipsa unui dialog instituționalizat și corespunzător între autoritățile statului și asociația autorităților publice locale.”

În tot acest timp, CALRCE a venit și  cu recomandări concrete pentru a înlătura toate aceste abateri. „Împreună cu autoritățile centrale trebuie să ne focusăm pe crearea premiselor ce ne-ar permite depășirea acestei situații și de susținere a statului nostru să ocupe locul corespunzător în cadrul familiei europene. Trebuie să facem eforturi pentru  a ieși de sub această monitorizare rușinoasă care reprezintă și neîncrederea Consiliului Europei în autoritățile RM.”

Prezența delegației naționale a Republicii Moldova la CALRCE a dus la stoparea unor abuzuri asupra aleșilor locali din RM și a creat premise pentru îmbunătățirea legislației

Cât privește rezultatul activității reprezentanților APL din RM în cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, secretarul delegației naționale la această instituție afirmă că, în mod special, în ultimii 8 ani s-au produs evenimente importante, printre acestea fiind elaborarea Strategiei descentralizării, o serie de modificări la legislația care (inclusiv datorită activității și presiunilor din partea delegației RM la CALRCE)  au generat o serie de îmbunătățiri a situației administrației publice locale sau la stoparea unor abuzuri existente.

„Anume datorită activității delegației noastre la CoE (reprezentată, în mare parte, de membrii CALM) a fost posibilă includerea în rapoartele și recomandările CoE pentru RM a necesității modificării legislației în domeniul fiscal, reprezentanții APL deja pot să se adreseze Curții Constituționale, a devenit posibilă schimbarea destinației terenurilor, creșterea bazei fiscale, etc.”

Chiar dacă nu toate aceste acțiuni au fost valorificate pe deplin, Viorel Furdui crede că astfel s-au schimbat conceptual relațiile dintre APL și APC din RM. De asemenea, prin intermediul CoE a fost posibilă blocarea unor acțiuni de intimidare a primarilor.  „CALM s-a adresat în perioada respectivă la organele CoE și, ca rezultat, forțele care foloseau organele de control sau judiciare din RM împotriva primarilor au fost nevoite să-și tempereze aceste tendințe.”

Directorul executiv al CALM a reiterat rolul Cartei Europene a Autonomiei Locale care stă la baza unui șir de decizii ale Curții Constituționale. „Inclusiv în momentul în care unele forțe au dorit plafonarea taxelor locale, printre normele ce au stat la baza declarării neconstituționale a unor asemenea încercări au fost anume  prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale.”

Viorel Furdui s-a arătat convins de faptul că prezența RM în cadrul acestei instituții europene ajută autorităților locale să-și apere drepturile și interesele, inclusiv să promoveze unele schimbări ale cadrului legal, la stabilirea relațiilor între APC și APL și avansarea, încetul cu încetul, în domeniul descentralizării și întăririi autonomiei locale.

Serviciul de Comunicare al CALM