Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a vorbit în cadrul Conferinței Internaționale MACRO 2024 (13.12.2024) despre calitatea primarilor care au reușit să pregătească proiecte de atragere a investițiilor, modul de repartizare a fondurilor publice, dar și despre necesitatea de a fi consultate prioritățile și stabilirea împreună a regulilor ce vor fi setate în atragerea și implementarea viitoarelor fonduri europene.
Vorbind despre repartizarea fondurilor publice, Viorel Furdui a amintit despre anii precedenți când, în mare parte, fondurile publice investiționale erau utilizate într-un mod subiectiv, după niște criterii neclare și, în mare parte, politizate. „Expert-Grup, IDIS Viitorul și alte organizații s-au expus foarte clar că acest lucru a avut un impact negativ, inclusiv asupra dezvoltării întregului teritoriu al R. Moldova. În cazul unor astfel de abordări, de obicei, aveau de câștigat anumite localități, anumite regiuni dar, în general, cred că pierdea toată țara atât la capitolul imagine, cât și la capitolul dezvoltare durabilă.”
Directorul executiv al CALM a menționat că în ultimii trei-patru ani se atestă o anumită îmbunătățire la capitolul repartizării fondurilor și, la prima vedere, o schimbare de paradigmă. „În primul rând, nu putem să nu observăm că, totuși, a fost diminuat destul de tare criteriul politic de repartizare a fondurilor. Acest lucru se observă inclusiv în cazul numărului de proiecte care au fost acceptate spre finanțare. În afara de aceasta, observăm că există și o creștere a încrederii în astfel de programe. Credem că această schimbare de abordare a avut loc în rezultatul unei deschideri mai mari din parte a guvernării pentru a discuta toate aceste probleme. Pot să afirm că acest lucru s-a întâmplat în rezultatul unui dialog care a existat între administrația publică centrală și cea locală și astfel s-a ajuns la această abordare.”
Potrivit expertului CALM, un alt element pozitiv a fost combaterea mitului privind incapacitatea de la nivel local. „Astăzi iarăși se vorbește mult despre lipsa de capacitate a autorităților locale de a accesa fonduri, de a implementa diferite programe investiționale, chiar unele politici din R. Moldova se bazează pe astfel de argumente. Credem că o astfel de abordare este greșită, deoarece faptele dovedesc altceva. În cazul Programului Satul European I, deși APL au avut doar o lună la dispoziție pentru a pregăti proiecte tehnice, alte acte necesare pentru a putea aplica, chiar în această situație, primarii s-au descurcat foarte bine, iar Guvernul care nu s-a așteptat la o asemenea avalanșă de cereri. Circa 600 de administrații publice locale au aplicat la Satului European I, Guvernul estima că vor participa 100, maxim 200 de primării.”
Viorel Furdui a scos în evidență importanța identificării resurselor și faptul că majoritatea primăriilor care au aplicat au obținut finanțare. „Acest lucru a demonstrat că la nivel local există un interes enorm de a dezvolta localitățile, iar când apar asemenea oportunități, autoritățile publice locale se mobilizează și identifică posibilități și resurse de a le valorifica. Altă situație a fost în cazul Satului European Expres când, potrivit unor studii, într-o oarecare măsură politicul a intervenit. Totuși, ca impact acest program nu a fost atât de important, deoarece maximum la ce putea să pretindă o primărie erau 400 mii de lei pentru implementarea unui proiect. Atunci s-a văzut că încă nu ne-am tratat de această maladie, de încercarea de a utiliza fondurile pe criterii politice.”
Directorul executiv al CALM a menționat că și în cazul Programului Satul European II s-a dovedit că la nivel local există interes pentru dezvoltarea comunităților, dar și capacitate suficientă, în contextul în care au reușit să aplice circa 800 de primării din cele 898 existente. „Acest rezultat încă o dată ar trebui să-i determine pe mulți să-și revadă opinia privind lipsa capacității la nivel local.”
La capitolul probleme ce vizează capacitatea autorităților centrale, Viorel Furdui a vorbit despre reținerea finanțărilor în cazul anumitor proiecte, astfel fiind create dificultăți în relația APL cu agenții economici. „Rămân probleme în ceea ce privește eliberarea diferitor permise și autorizații. De exemplu, în multe cazuri autorizația de mediu este foarte greu de obținut iar în lipsa acesteia nu pot fi începute lucrările.”
O altă carență constituie faptul că fără o pregătire corespunzătoare au început să fie promovate niște concepte care nu au fost gândite în detaliu. „Este vorba despre amalgamarea voluntară din cauza căreia în diverse reglementări au fost introduse anumite limitări discriminatorii, în opinia noastră, privind volumul de investiții la care poate să aplice o comunitate locală. De exemplu, a fost introdusă o restricție potrivit căreia comunitățile care au mai puțin de 1500 de locuitori pot pretinde maxim la un milion de lei. În condițiile prețurilor de astăzi, cu un milion de lei nu poți repara nici un acoperiș la școală sau la Casa de cultură. Să nu uităm că, mai ales după ultimul recensământ al populației, mai mult de 50% din localitățile R. Moldova au mai puțin de 1500 de oameni. Este o problemă la care trebuie să atragem atenție și am înțeles că se propune regândirea acestui aspect. Altfel, aceasta este o abordare discriminatorie, care nu are cum să genereze o dezvoltare corespunzătoare.”
Viorel Furdui a afirmat că amalgamarea este un instrument de creștere a capacității administrative a APL susținut de către CALM, doar că promovarea acestui concept trebuie să aibă loc în cadrul unui proces și nu în detrimentul altor forme de creștere a capacităților APL, cum ar fi cooperarea intermunicipală, asociațiile de dezvoltare comunitară, etc.
Un alt subiect de importanță majoră care ar trebui să fie abordat de către Guvern, APL, mediul academic, științific, societatea civilă, este stabilirea priorităților și a mecanismului de implementare a Planul de creștere economică pentru R. Moldova. „În anul 2025 vom primi 500 de milioane de euro din cei 1.8 miliarde oferiți de UE și noi nu știm cum vor fi utilizate aceste resurse. În acest sens, vreau să vă amintesc de Proiectul de Înregistrare și Evaluare funciară în R. Moldova care are o valoare de 22 milioane de dolari, se implementează deja de cinci ani și a fost prelungit cu încă 2 ani, deși termenul inițial era de 3 ani.” Directorul executiv al CALM s-a întrebat dacă R. Moldova este pregătită să implementeze acest proiect de 1.8 miliarde de euro într-o perioadă de 3-5 ani, primele 500 milioane de euro fiind asigurate deja anul viitor.
O altă problemă ce urmează să fie soluționată și la care deocamdată nu există răspuns vizează cofinanțarea. „În cazul atragerii fondurilor internaționale, mai ales ale UE, cofinanțarea constituie o mare problemă pentru APL. Ne dorim să cunoaștem dacă există vreo viziune din partea APC privind identificarea unui mecanism la acest capitol de asigurare a cofinanțării. Totodată, nu doar cofinanțarea este importantă, dar și așa-numitele plăți în avans, deoarece unul din modurile de implementare a fondurilor europene prevede că inițial trebuie să investim și doar după aceasta ni se întorc aceste resurse. Inclusiv la acest aspect trebuie să găsim soluții”, a conchis Viorel Furdui.
