În cadrul unei emisiuni la radio Sputnik Moldova, directorul executiv al CALM Viorel Furdui a vorbit despre schimbările care sunt așteptate în domeniul autonomiei locale, despre descentralizarea financiară, dar și experiența altor state în domeniul reformei APL.
Ați declarat că la insistența CALM guvernarea a schimbat în ultimii ani sistemul de finanțare a APL și a descentralizat parțial Fondul Rutier. Înțelegem că autoritățile locale așteaptă mai multe reforme de la APC. Care sunt aceste așteptări?
Viorel Furdui: Nu putem afirma că au avut loc schimbări importante în acest domeniu, totuși e adevărat ceea ce ați menționat. Banii din Fondul Rutier au început să fie distribuiți după criterii obiective, nu politice, așa încât să ajungă în fiecare primărie. În Republica Moldova deja s-a format o tradiție a jumătăților de măsură și a acțiunilor care se reduc doar la nivel de declarații. Descentralizarea, autonomia locală ar trebuie să fie la ora actuală un obiectiv prioritar deoarece alte metode de a schimba viața în bine a cetățenilor, în domeniul economic, social, politic, administrativ ne-au demonstrat că nu s-au încununat cu succes. Este nevoie de acțiuni concrete pentru a implementa politicile de descentralizare, mai bine de 20 de ani am tot bătut pasul pe loc, ar trebui deja să se convingă cu toții că pentru schimbările importante jumătățile de măsură nu sunt de ajuns. În Planul de Acțiuni al actualului Guvern sunt incluse câteva acțiuni importante care dacă vor fi realizate vom putea cu adevărat să vorbim despre o perspectivă reală de întărire a autonomiei locale și de a oferi autorităților locale pârghiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile.
CALM-ul a avut întrevederi cu reprezentanții Guvernului?
Viorel Furdui: Trebuie să menționăm faptul că în ultimul timp am stabilit unele relații de colaborare cu guvernarea. Sigur că este nevoie de crearea unui mecanism permanent de dialog care să funcționeze, recunoaștem însă că există această deschidere din partea Guvernului. Mai mult decât atât, Planul de Activitate al Guvernului conține un șir de propuneri venite din partea CALM. În afară de aceasta, noi așteptăm aprobarea unor legi, inițiativele legislative privind descentralizarea financiară și administrativă, schimbarea modului de partajare a impozitelor deja au fost înregistrate. Trebuie să oferim mai multe posibilități APL ca la nivel local să soluționeze probleme de ordin economic, privind micul business, etc. Vom vedea în perioada imediat următoare dacă aceste inițiative vor fi implementate, în cazul în care nu ne vom opri la jumătăți de măsură, dacă ne dorim cu adevărat să avem progres în acest domeniu. Dacă vor fi realizate aceste măsuri atunci vom cunoaște o schimbare adevărată a acestui sistem.
CALM adesea vorbește despre autonomia financiară a APL. De ce ar fi utilă această autonomie pentru comunitățile mici, unde nu are cine să plătească impozite considerabile, nu există posibilitatea de a crea un buget care să contribuie la dezvoltare sau măcar la întreținerea unor instituții care sunt în subordinea Primăriei?
Viorel Furdui: Atât în satele și orașele mari, cât și în cele mici locuiesc oameni care, potrivit Constituției, au aceleași drepturi la servicii, drumuri bune, lumină, aprovizionare cu apă și canalizare, etc. În domeniul APL există principiul solidarității, ceea ce presupune că comunitățile mai bogate ajută într-un fel sau altul localitățile mai puțin dezvoltate. Practica arată că multe comunități mici au o anumită bază economică, iar unele localități mari pot fi foarte sărace. Totul este relativ atunci când vorbim despre economia comunităților mici sau mari.
Una dintre marile probleme ale RM este că nu folosește potențialul uriaș care există la nivel local
Câte comunități sunt în Republica Moldova, cu excepția Chișinăului, care ar putea să se autofinanțeze?
Viorel Furdui: Problema actuală în Republica Moldova nu constă în faptul că comunitățile sunt mici sau mari, ci în sistemul creat. 99% din comunități, chiar și cele mai mari, nu se pot întreține de sine stătător. Cercetările ne demonstrează că sistemul administrativ de la noi este creat în așa fel încât, practic, nicio comunitate nu poate să se întrețină. De ce? Deoarece la noi s-a păstrat sistemul centralizat al veniturilor și impozitelor și distribuirea acestora pe diverse criterii subiective. În afară de aceasta, indiferent dacă localitatea e mare sau mică, toate APL au mâinile legate și acest potențial care există la nivel local practic nu este utilizat de către stat. Aceasta este una dintre marile probleme ale RM. Am avut strategii foarte bune, cu denumiri impresionante: Lupta cu sărăcia, Satul nostru, etc, dar nimic nu a ajutat deoarece s-a păstrat acest sistem destul de centralizat. Dacă ne dorim cu adevărat să schimbăm lucrurile, în primul rând trebuie să stabilim prioritățile, iar acest lucru înseamnă să schimbăm sistemul de finanțare, să descentralizăm, să dăm mai multe posibilități APL, inclusiv financiare, mai multe instrumente administrative pe care să le poată utiliza. Se vorbește mult despre necesitatea de a crea de către APL a locurilor de muncă, de dezvoltare a comunităților. Ce motivație ar avea APL să dezvolte economic comunitatea, dacă niciun leu din impozitul pe venit al persoanelor juridice nu ajunge în bugetele locale? Care ar fi motivația să creeze întreprinderi, locuri de muncă, etc, dacă toți banii se duc la centru și sunt distribuiți după niște criterii incerte, sau în cazul când doar 20% din impozitul pe venit al persoanelor fizice rămâne în majoritatea orașelor, ce fel de motivație au APL?
Cum credeți, noua Guvernare va implementa reforma teritorial-administrativă? Reieșind din cele expuse de DVS înțelegem că are sens să mărim primăriile și regiunile…
Viorel Furdui: CALM are o abordare foarte atentă în privința acestei idei de mărire a comunităților. Cineva poate crede că avem un sistem foarte fărâmițat, dar așa cum am mai spus, indiferent de mărimea comunității – toate au aceleași probleme. Noi studiem cu atenție experiența altor state în domeniul reformei APL. Recent am participat la o conferință unde s-a discutat despre experiența Albaniei, mai devreme a Georgiei și a Letoniei. Concluziile principale sunt că nu trebuie să ne grăbim și că trebuie să avem o abordare foarte serioasă când luăm o asemenea decizie. De exemplu, în Albania au mărit foarte mult comunitățile, dar au uitat să facă descentralizarea, ceea ce a produs un exod masiv al populației. Despre reforma din Georgia ni s-a tot spus că sunt schimbări majore în bine dar, de fapt, îmbunătățirile se atestă în centrele mari, iar zona rurală e practic distrusă. În Republica Moldova mai mult de 50% din populație locuiește în sate și trebuie să fim foarte atenți când decidem cum facem aceste reforme.
Serviciul de Comunicare al CALM
