Viorel Furdui (CALM): pandemia de Covid-19 a scos în evidență necesitatea autonomiei locale

Cei mai mulți dintre primari aproape nu au fonduri disponibile ca să poată achiziționa cele trebuincioase pentru a face față epidemiei de COVID-19. Majoritatea se descurcă pe cont propriu, spune la microfonul Europei Libere Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Viorel Furdui: „[Autoritățile locale]Sunt în permanentă legătură cu cetățenii, acordă suportul necesar, în primul rând sigur că diferitelor categorii vulnerabile de cetățeni. În afară de aceasta, în măsura posibilităților încearcă să contribuie la echiparea instituțiilor medicale. Sunt foarte multe cazuri când autoritățile locale din resurse proprii încearcă să procure diferite utilaje necesare pentru echiparea corespunzătoare a instituțiilor. De asemenea, autoritățile publice locale, primarii au început să organizeze diferite campanii de colectare a fondurilor, cu implicarea inclusiv a băștinașilor, a persoanelor care locuiesc peste hotare.”

Europa Liberă: Dar câți dintre primari au avut și au fonduri disponibile, oricât de neînsemnate ar fi acestea, ca să poată achiziționa cele necesare pentru protejarea angajaților?

Viorel Furdui: „Da, foarte bună întrebare, pentru că ea, de fapt, este legată de un context mult mai larg și mai profund despre care noi discutăm de mulți ani – capacitatea, în special financiară, dar și administrativă a autoritățile locale de a soluționa diferite probleme. Iată acum, în situația acestei crize pandemice, încă o dată s-a demonstrat faptul că politicile statului practic de 30 de ani nu au fost foarte clare și suficient de convingătoare în ceea ce privește câteva domenii extraordinar de importante pentru dezvoltarea unui stat.

S-a vorbit foarte mult despre situația din medicină, acum vedem și în domeniul educației că este nevoie de o atenție mult mai mare. Și, în special, în privința autoritățile publice locale necesitatea ca autoritățile locale să aibă mult mai multe posibilități de a soluționa problemele cetățenilor. În această situație, posibilitățile autorităților locale depind și de capacitățile lor financiare, care sunt destul de limitate, dar sunt foarte multe cazuri în care, chiar în această situație, autoritățile locale găsesc resurse de a procura diferită tehnică pe care o transmit către spitale, instituții medicale.

Aici, drept exemplu menționez municipiul Cahul, care a procurat aparataje speciale pentru asigurarea unei respirații corespunzătoare, de asemenea Soroca recent a procurat un astfel de aparat. Sunt foarte multe cazuri pozitive, iată și Strășeniul demonstrează o astfel de capacitate de mobilizare a mediului de afaceri care vine cu donații diferite și instituțiilor medicale, dar și pentru păturile nevoiașe din teritoriu.”

Europa Liberă: Cum decurge comunicarea cu membrii Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale? Și vă întreb, pentru că la un moment dat, primarul de Glodeni, oraș intrat în carantină, a declarat că a aflat din presă, de la televizor că localitatea pe care o conduce va fi izolată.

Viorel Furdui: „În general există această problemă și a existat mai ales de la început o problemă de comunicare. Cred că aici avem de-a face cu o problemă deja tradițională. Această comunicare încă este privită într-un mod cam unilateral, anumite cercuri din administrația centrală consideră că doar prin indicații, prin niște abordări unilaterale se pot rezolva problemele. Trebuie totuși să recunoaștem că în ultima perioadă de timp a crescut atenția față de administrația publică locală și de aici au fost întreprinse mai multe acțiuni poate de a acoperi acest gol.

Cazul cu primarul de Glodeni, dar nu numai, cred că este un caz foarte relevant, atunci când, pe de o parte, se declara și se recunoștea din toate părțile că autoritățile locale joacă un rol foarte important și trebuie să fie susținute, dar, din păcate, deseori în practică, iată, totuși se admit astfel de cazuri când primarul, fiind chiar președinte al Comisiei excepționale sau locale, nici nu era pus la curent despre instituirea carantinei, ceea ce, clar lucru, este inadmisibil.

Dar în general, totuși în ultima perioadă se simte o grijă mai mare, poate mai puțin grijă, dar o atenție mai mare, cel puțin la nivelul declarațiilor, vedem că și dl prim-ministru, și alți demnitari de stat tot mai des în discursurile lor au început să menționeze despre rolul autorităților publice locale, însă, repet, tot ce fac autoritățile locale sau tot ce se cere de la ele în mare parte se bazează pe propriile forțe.”

Europa Liberă: Cum se ajută primarii pe timp pe carantină? Cum se solidarizează ei pe intern? Cei care au trecut, de exemplu, prin situații complicate, cum au grijă să le transmită această experiență tristă, dar utilă poate pentru alții?

Viorel Furdui: „Prin intermediul Congresului Autorităților Locale au fost create mai multe platforme de comunicare efectiv între autoritățile publice locale, între primari și prin intermediul Facebook-ului, Messenger-ului, Viber-ului sau prin intermediul poștei electronice încercăm permanent să le oferim această posibilitate să comunice între ei. Respectiv, primarii care deja au trecut au posibilitate să informeze despre acțiunile întreprinse, inclusiv privind problemele care apar, ca să nu fie repetate. În afară de aceasta sunt foarte multe întrebări curente pe care trebuie să le rezolve autoritățile publice locale legate de activitatea instituțiilor educaționale, în mod special a grădinițelor, unde posibilitatea de a desfășura activitatea la distanță este destul de limitată.

Cu această ocazie, Congresul Autorităților Locale va organiza în curând o sesiune video cu ministrul educației, unde vor fi discutate aceste probleme. Putem vorbi despre această solidaritate, sprijin și moral, și informațional care există între autoritățile publice locale.”

Europa Liberă: Până a veni această pandemie cumva peste toată lumea, politicienii aveau o poftă crescută de a controla primarii, autoritățile publice locale. Această pandemie a mai scăzut din această poftă?

Viorel Furdui: „Cu siguranță, motivele și temeiurile acestei probleme nu au fost eliminate până în prezent. Sigur că nu putem să ne comparăm chiar cu situația care a fost un an în urmă, însă fapt confirmat chiar și prin diferite constatări ale experților internaționali, în special mă refer la Consiliul Europei, care câțiva ani la rând a atras atenția asupra acestei probleme care împiedică dezvoltarea unui sistem de administrație publică locală. Totuși anumite semne de îngrijorare s-au manifestat chiar și pe parcursul acestei crize pandemice, au existat câteva cazuri sonore care au ridicat aceste întrebări, în special cazul primarului de Sângerei cu amendarea primarului în calitate de președinte al Comisiei privind starea excepțională.

Circumstanțele acestui caz dau de bănuit că există o atitudine destul de tendențioasă față de acest primar, care noi știm foarte bine că a încercat să întreprindă diferite măsuri și a fost un pionier în ceea ce privește încercarea de a atenționa asupra problemelor și direcțiilor în care trebuie să ne mișcăm în combaterea crizei.

De asemenea am văzut cazul primarului de Condrița, în opinia noastră, cu niște abordări distorsionate, care depășesc anumite limite în raport cu un ales local. În afară de aceasta, avem semnale că există niște controale organizate pe timp de criză, controale din partea unor instituții financiare, precum este Inspecția Financiară și care într-o anumită măsură poate fi considerată ca o anumită presiune asupra autorităților locale, deoarece motivele invocate sunt destul de discutabile.

Repet, din cauza acestor abordări, Republica Moldova este criticată foarte dur în raport cu partenerii de dezvoltare.”

Europa Liberă: Dacă ar fi ca această pandemie să ofere o lecție primarilor, dar și autorităților centrale, care ar fi aceasta?

Viorel Furdui: „Cred că lecția principală este că primarii trebuie să fie mult mai uniți și solidari în ceea ce privește drepturile lor, ei trebuie să aibă mult mai multă încredere în forțele proprii, deoarece primarii și în genere autoritățile locale sunt loviți de această pandemie și, respectiv, sunt o forță foarte importantă care trebuie să-și ceară drepturile mult mai insistent. În ceea ce privește autoritățile centrale și în genere clasa guvernamentală din Republica Moldova, cu siguranță, cei care cu adevărat vor dezvoltarea acestei țări, dacă cu adevărat vor o reformă a administrației publice și vor ca lucrurile să se miște în această țară, trebuie mult mai mult să acorde, în sfârșit, atenție administrației publice locale și, în special, ceea ce noi vorbim de mai mulți ani, procesul acesta de descentralizare și consolidare a autonomiei locale, în așa fel ca într-adevăr la nivel local să fie concentrate mult mai multe resurse – și umane, și financiare – pentru a putea face față atât unor astfel de crize, cât și în genere pentru a dezvolta efectiv atât comunitățile noastre locale, cât și Republica Moldova în general.”