Primara la al doilea mandat în satul Cruzești, municipiul Chișinău, Violeta Crudu consideră că această funcție este una dintre cele mai dificile, dar și mai importante în Republica Moldova. „Conform statisticilor, de exemplu, în sondajul realizat de BOP, Primăria este una dintre primele instituții la care se adresează și în care au încredere cetățenii noștri. Iar aici vorbesc despre întrebări lumești care ajung zilnic, în primul rând, la primărie, începând cu „De ce nu avem lumină?” și terminând cu „De ce curge apa pe strada noastră?”. Anume de aici pornește comunicarea cu oamenii – unul dintre cele mai importante elemente ale relației primar-cetățean.”
Violeta Crudu spune că nu întotdeauna este relaxant contactul permanent cu oamenii, mai ales că adesea te trezești direct în miezul provocărilor. „De multe ori, în momentul în care cineva intră în biroul meu, am senzația că știu ce problemă are și la ce se așteaptă din partea mea. Din punctul acesta de vedere, funcția de primar te învață să fii empatic și receptiv la nevoile oamenilor, ești conștient că oamenii ți se adresează anume pentru că au încredere în tine și abilitatea ta de a le soluționa o anumită problemă. Și aici revin la ceea ce spuneam mai sus, că această funcție este dificilă din considerentul că noi nu ne bucurăm de o autonomie locală veritabilă, o descentralizare reală, așa cum este stipulat în legislație. Și, deși oamenii cred că primarii pot soluționa multe probleme, în realitate suntem cu mâinile legate și ne confruntăm cu foarte multe bariere birocratice, dar și lacune legislative. Totuși, încercăm să rezistăm și să ținem piept tuturor provocărilor.”
Pentru primara de Cruzești cel mai dificil este atunci când nu poate soluționa o anumită problemă cu care se adresează un locuitor și nu pentru că nu ar vrea, dar pentru că sunt un șir de factori externi care nu au nicio legătură cu voința primarului. „Mă refer la sursele financiare mai mult decât insuficiente, la bugetele noastre austere. Pe de altă parte, oamenii călătoresc tot mai mult, au rude peste hotare, compară nivelul de viață din Europa cu ceea ce se întâmplă la noi și vor și ei drumuri bune, canalizare, apă și căldură în case. Totodată, oamenii au obosit să mai aștepte. Li s-au făcut multe promisiuni dar au suferit și mai multe dezamăgiri. Unii lasă totul și pleacă, alții, de cele mai multe ori, nemulțumiți, își continuă traiul aici. Zic nemulțumiți pentru că atestăm o stare generală de deznădejde, de tristețe și de pesimism. Anume cu aceste stări trebuie să luptăm, să le insuflăm oamenilor optimism și că viața noastră, a tuturor, poate fi mai bună dacă ne vom implica cu toții, dacă nu ne vom transforma în simpli spectatori și critici. Tot mai multe proiecte presupun astăzi implicare civică și contribuție personală. Doar atunci când ne implicăm noi înșine activ în realizarea a ceva putem aprecia la justa valoare rezultatele tuturor eforturilor depuse”, susține Violeta Crudu.
Chiar dacă anii 2020-2021 au fost destul de grei pentru toți, din cauza pandemiei și a crizei economice, primăria Cruzești a continuat să lucreze la unele proiecte importante pentru comunitate. „Unul dintre cele mai semnificative a fost construcția unui apeduct pentru partea nouă a localității. Odată cu finalizarea acestuia, Cruzeștiul este acum asigurat cu apă în proporție de 100%. Am continuat și un proiect de canalizare, am construit în asfalt mai multe străzi. În anii 2020-2021 am insistat asupra activităților de infrastructură, în detrimentul celor de agrement. Este pentru prima dată, de exemplu, când nu am desfășurat activități socio-culturale de Hramul localității! Pandemia ne-a limitat în desfășurarea a orice tip de activități, așa cum a fost în cazul majorității localităților.”
Primara spune cu mândrie că localitatea pe care o reprezintă este una dintre puținele din Republica Moldova în care există apeduct ce asigură 100% din locuitori cu apă potabilă, un sistem de canalizare construit pentru întreaga localitate (funcțional la ora actuală pentru 50% din populația comunității), gazoduct construit în proporție de 85%. Unul dintre obiectivele principale pentru anii următori este reparația drumurilor .
„Un alt proiect ambițios pe care ne propunem să-l continuăm este construcția stației regionale de pompare a apelor uzate, obiectiv de care vor beneficia locuitorii a trei localități vecine: Cruzești, Budești și Tohatin. Vom continua să investim și în clădirea Complexului Educațional gimnaziu-grădiniță Cruzești, pentru că este instituția pe care o frecventează toți copiii din localitate, iar educația și menținerea condițiilor bune de creștere și activitate pentru copiii noștri este una dintre prioritățile Administrației publice locale. Țin, bineînțeles, la toate proiectele realizate în localitate, dar cel mai drag și scump sufletului este faptul că am reușit să creăm Complexul Educațional gimnaziu-grădiniță, cu susținerea Guvernului României, prin intermediul FISM. Copiii frecventau o grădiniță construită acum câteva decenii, compusă din două blocuri situate la o distanță de 300 m, iar mâncarea era dusă în cratițe de la un bloc la altul, pe jos. În același timp, din cauza numărului mic de elevi, școala risca să fie închisă deoarece întreținerea acesteia depășea mult posibilitățile financiare preconizate. Cea mai viabilă soluție la care s-a ajuns a fost comasarea acestor două instituții în una, în incinta gimnaziului. Astfel, la etajul I am amplasat grădinița, iar la etajul II activează gimnaziul. Dincolo de obstacolele pe care le-am întâmpinat pe parcurs, mă bucur că astăzi această instituție este bine dotată din toate punctele de vedere și frecventată de copiii noștri.”
Violeta Crudu spune că cruzeștenii au fost mereu un sat de oameni gospodari și harnici. Din această cauză au fost deportați foarte mulți oameni din această comunitate, circa 25 de persoane. Deși este o localitate situată la doar 10 km de capitală, unde s-ar părea că urbanizarea și-a pus amprentele, sunt promovate tradițiile rămase de la strămoși. Unul dintre obiceiuri este cel al Cetei de Sf. Vasile. În această seară, tinerii-flăcăi se adună în ceată și merg pe la casele gospodarilor cu uratul. Merg, în special, în gospodăriile unde sunt fete mari, iar în Ajunul Bobotezei organizează Jocul de Bobotează. Pentru fiecare gospodărie este o onoare dacă ceata a reușit să le treacă pragul de Sf. Vasile.
Satul Cruzești s-a înfrățit în anul 2019 cu Municipiul Giurgiu din România. „Acestă colaborare frumoasă s-a datorat, în mod prioritar, domnului primar Nicolae Barbu, care ne-a și invitat pentru semnarea Acordului de înfrățire la Giurgiu. Cu regret, din cauza pandemiei Covid-19, dar și odată cu venirea la cârma primăriei Giurgiu a unui nou primar, aceste relații stagnează. Noi ne dorim enorm de mult să valorificăm aceste relații de prietenie, mai ales că România dispune și de legislație adaptată la aceste înfrățiri, care sunt tot mai numeroase, iar unele localități de la noi și din România au reușit să realizeze proiecte frumoase și necesare locuitorilor”, susține Violeta Crudu.
Potrivit alesei locale, un aspect important în dezvoltarea sa profesională o are, bineînțeles, CALM! „Astăzi constatăm că datorită seminarelor, instruirilor și relațiilor bune pe care le avem, inclusiv prin intermediul Rețelei Femeilor CALM, angajații și angajatele primăriilor au doar de câștigat. Legislația interpretabilă, mereu în schimbare ne pune în situația de a apela tot mai des la experții CALM.”
Violeta Crudu s-a născut într-o familie în care domeniul administrației publice era des discutat acasă, tatăl său fiind consilier și apoi primar, iar mama a activat în calitate de secretară a Consiliului local. „La rândul meu, până a deveni primar am lucrat la Primăria mun. Chișinău, am fost și consilier local la Cruzești. Știam, în linii mari, ce presupune această funcție, dar și ce responsabilitate e pusă pe umerii unui primar… Nu m-am ferit niciodată să ajut oamenii atunci când am putut. Dimpotrivă, de câte ori am reușit acest lucru m-am simțit cu adevărat împlinită. E un lucru frumos să știi că eforturile tale au un impact pozitiv și memorabil, contribui la bunăstarea unui om, a mai multor oameni sau chiar a întregii comunități.”
