În cadrul Forumului Primarilor organizat de Programul USAID „Comunitatea Mea” primara comunei Cruzești, președintă a Rețelei Femeilor din cadrul CALM, Violeta Crudu, a vorbit despre cum sunt organizate serviciile în unele țări europene și SUA, expunându-se și asupra soluțiilor ce ar fi avantajoase pentru comunitățile locale din Republica Moldova.
„Pornind de la faptul că serviciile publice trebuie să fie foarte aproape de cetățean mereu am avut aceste discuții despre cine anume trebuie să fie responsabil de anumite servicii în localități. Anume aici și începe acest ping-pong dintre autoritățile locale și cele centrale. Cu toate acestea, în momentul în care noi începem să intervenim într-o anumită situație, ne blocăm deoarece ne dăm seama că nu avem competențe sau că urmează să fim amendați dacă nu gestionăm bine un serviciu sau altul”, e explicat Violeta Crudu.
Fiind interesată de subiectul amalgamării, în condițiile în care la un anumit moment și comuna Cruzești ar putea deveni parte a acestui proces, primara a studiat cum sunt atribuite competențele la nivel european și global. „Există trei modele prezentate în literatura de specialitate, cel al Suediei, al Marii Britanii și al SUA. În Suedia sunt trei nivele de administrare. Nivelul I este reprezentat de orașe, municipalități care sunt responsabile de asistența socială, învățământul obligatoriu, deșeuri, serviciile antiincendiare, cele de agrement, străzi, parcuri, apă. Nivelului II îi revin serviciile de sănătate, inclusiv mentală și atât, iar nivelul III, reprezentat de stat, este responsabil de învățământul superior, asigurarea cu energie electrică și ajutoarele sociale. APL-urile din Marea Britanie au în subordine mai multe servicii educaționale, dar și domeniul social, la nivelul central este sănătatea, indemnizațiile sociale, apa și energia electrică. Cel mai mult mi-a plăcut cum sunt organizate serviciile în SUA. În acest caz s-a înțeles că anumite servicii trebuie gestionate doar de APL. La ei este dezvoltat sectorul privat și dacă APL nu poate gestiona un anumit serviciu, cum ar fi deșeurile, apa sau canalizarea, acest lucru se realizează de către un agent privat.”
De asemenea, Violeta Crudu a afirmat că în SUA există o responsabilizare foarte clară a ambelor nivele de administrare, o reglementare explicită a atribuțiilor, dar și o stimulare a receptivității. „Mi-au plăcut foarte mult și formele de gestiune din SUA, ei au servicii prestate de autorități, au contractarea de operatori privați, au coproducere, iar cetățeanul se implică, practic, în toate formele de guvernare, în toate tipurile de asociații. Astfel am ajuns la cooperarea intercomunitară, ceea prin ce am trecut noi în cadrul proiectului de gestionare a deșeurilor și cred că am făcut o revoluție prin realizarea acestui obiectiv. Este un model bun de preluat pentru alte localități din R. Moldova. Totuși, avantajul nostru, al celor trei comune: Budești, Cruzești, Tohatin (din care fac parte mai multe localități) care am aderat la acest proiect, sub egida Programului Comunitatea Mea, este că noi suntem parte a municipiului Chișinău și am găsit unde să evacuăm aceste deșeuri. „
La fel ca și alți primari, Violeta Crudu a constatat că adesea APL-urile sunt cu pas înaintea politicilor pe care le elaborează și implementează Guvernul și Parlamentul. „Noi aducem proiecte în localități, le implementăm și apoi nu știm ce să facem cu ele. Noi nu avem unde să ducem deșeurile pentru că nu avem poligoane legale. Un alt exemplu este că în localitatea mea am construit în proporție de 100% apeductul și sistemul de canalizare. Ele sunt oferite spre gestiune SA APĂ-Canal Chișinău și deoarece stația este foarte mică, primim scrisori prin care ni se solicită să ne deconectăm singuri de la serviciul de canalizare. O altă problemă este în cazul serviciilor delegate. Secretarilor Consiliilor locale li se permite să elaboreze actele de stare civilă. De exemplu, dacă un certificat de căsătorie este completat cu o lună înainte de eveniment, conform legislației, acest act costă 20 de lei pe care îi achităm la poștă și este elaborat de către secretarul Consiliului local. Dacă acest act trebuie elaborat timp de o zi sau de trei zile, noi nu mai avem voie să facem acest lucru și suntem obligați să îi trimitem pe acești cetățeni să achite 3000-4000 de lei la Oficiul Stării Civile și deja banii ajung acolo, nu la primărie. Iată cam așa funcționează delegarea competențelor în R. Moldova.”
Un alt exemplu prezentat de președinta Rețelei Femeilor din cadrul CALM vizează întreținerea instituțiilor de învățământ. „Învățământul preșcolar este în gestiunea primăriilor și nu avem nicio problemă cu asta. Dar ce se întâmplă cu școlile din satele noastre? Primăriile sunt, de fapt, niște cenușărese ale localităților și nu facem altceva decât să reparăm clădirile, veceurile, pentru că acolo învață copiii noștri, angajații sunt ai noștri, pentru că directorii vin cu demersuri către noi și solicită să îi susținem deși, în realitate, nu avem nicio atribuție în acest domeniu. Sunt fericite cazurile când primarii sunt în relații bune cu directorii de școli, dar în alte cazuri nu știu dacă acele localități se mai dezvoltă. De ce atunci când este selectat directorul școlii să nu fie măcar un reprezentant al APL în comisia de concurs”, se întreabă primara.
O altă problemă abordată de aleasa locală vizează clădirile abandonate, care au destinație socială sau de învățământ și pe care primarii nu le pot trece în gestiunea APL. „Acest șir de exemple poate continua. În acest context întreb de ce să face amalgamare voluntară, când am putea să alegem modelul implementat de noi, cel de cooperare intercomunitară. Modelul realizat de noi la Budești, Cruzești și Tohatin arată că este viabil și de succes. Avem un pachet de acte foarte bun, elaborat de experți angajați de către Programul Comunitatea Mea. Pe de altă parte, noi, cele trei comune, încercăm să realizăm un alt proiect intercomunitar, de construcție a stației regionale de canalizare. În acest proces ne ajută Guvernul și, deocamdată, nu prea avem mare succes.
