Fostul Ambasador al Republicii Moldova în Estonia, profesorul universitar, conducătorul unei companii de consultanță Victor Guzun a revenit pentru câteva zile în Republica Moldova pentru a împărtăși locuitorilor comunei Drăsliceni, Criuleni din cunoștințele sale privind dezvoltarea localităților estoniene, dar și despre reforma administrativ-teritorială implementată recent în această țară baltică.
De ce v-ați propus să realizați acest eveniment la Drăsliceni?
Victor Guzun: Drăsliceni este satul meu de baștină, dar și pentru că acolo există un grup de tineri care organizează diverse acțiuni. Acum câteva săptămâni, în urma unei campanii au reușit instalarea în localitate a unui teren de joacă pentru copii. Dorința lor de a implica APL, oamenii de afaceri, societatea civilă în soluționarea problemelor comunității m-a motivat să accept invitația de a avea o întrevedere cu ei, doar că am ales să o facem într-un format mai extins. Am fost bucuros să văd atât de multă lume în sală, reprezentanți ai tuturor păturilor sociale și din diverse domenii de activitate.
Care ar fi principalele lecții pe care am putea să le învățăm din experiența satelor Estoniei?
Victor Guzun: Principala mea concluzie după evenimentul organizat la Drăsliceni este necesitatea de a organiza asemenea evenimente mult mai des. Oamenii doresc să identifice soluții alternative la problemele comunității, pentru că nu există diferențe majore între un cetățean din Estonia și unul din Republica Moldova. Cetățenii din localitățile rurale sau urbane vor pur și simplu să trăiască mai bine. Lecția principală din Estonia este că nu trebuie să lăsăm soluționarea problemelor doar în responsabilitatea APL. Se obțin și multe rezultate cu resurse financiare relativ modeste, iar împreună, comunitatea poate hotărî problemele mult mai eficient, decât dacă acest lucru l-ar face doar un grup mic de tineri, sau doar primarul. Dacă toate inițiativele vor fi instituționalizate vor exista și posibilități financiare. Ne vom strădui și în continuare să găsim în Estonia parteneri pentru Primăria Drăsliceni, dar și oportunități de a finanța inițiative. Cred că dacă asemenea evenimente se vor organiza în alte regiuni ale Republicii Moldova, nu neapărat în localitățile urbane, acestea vor aduce plus valoare comunităților în cauză, mai ales că în Republica Moldova a fost anunțat că în scurt timp va începe implementarea reformei APL și consider că anume acest element de a avea comunități cu oameni puternici este unul crucial. Nu ne dorim ca reforma să fie doar o chestie tehnică, legislativă, ci și una de conținut, astfel încât fiecare să-și vadă rolul în noua ecuație.
Cât de important este ca proiectul acestei reforme să fie discutat și elaborat cu implicarea cetățenilor și a APL?
Victor Guzun: În Estonia a fost finalizată recent această reformă. Acolo au fost 213 primării, acuma sunt doar 79, cele 15 raioane sau regiuni au fost declarate nule, astfel nivelul II nu mai există, a rămas doar cel guvernamental și cel municipal. Este foarte important ca această reformă a APL să fie discutată pe larg pentru că astfel poate fi identificată cea mai bună soluție, vom afla care sunt opiniile cetățenilor, a celor pe care reforma îi vizează în mod direct, vom oferi posibilitatea oamenilor să participe în acest proces. Reprezentanții municipalităților din Estonia au avut ocazia să studieze și să implementeze la prima etapă modelul de amalgamare voluntară. Aceste inițiative au fost susținute financiar de către stat. De exemplu, dacă o municipalitate nouă se crea din cinci localități mai mici și avea o populație mai mare de 10 mii de locuitori atunci statul plătea municipalității nou create circa o sută de euro pentru persoană, bani ce puteau fi folosiți la dezvoltarea localității. Dacă cifra era mai mare atunci se oferea un bonus suplimentar. Plafonul minim pentru o municipalitate nou creată în Estonia a fost de 5 mii de locuitori, obiectivul fiind de crea municipalități cât mai mari. Sunt și costuri aferente deoarece trebuie de schimbat adresele, semnele rutiere, etc., toate aceste plăți fiind achitate de către Guvern. În afara de aceasta, primarii și președinții de Consilii care au rămas fără job au primit salarii pentru o perioadă de 6-12 luni.
Totuși, mai mulți experți, dar și aleși locali spun că avem nevoie de o infrastructură pregătită pentru ca să putem realiza această reformă …
Victor Guzun: Și peste 50 de ani putem veni cu această scuză, în cazul în care nici atunci infrastructura conexă nu va fi gata. Trebuie să înțelegem că o primărie cu o mie de locuitori nu poate fi sustenabilă, nu poate construi o școală modernă cu bazin sau un centru de tineret, pentru că o asemenea APL nu poate genera un flux financiar necesar. Amalgamarea primăriilor este în interesul tuturor. Este evident că satele Măgdăcești, Ratuș, Logănești, Pașcani, Porumbeni, Drăsliceni trebuie să aibă o singură primărie, pentru că toate sunt unite istoric, cultural, infrastructural, majoritatea oamenilor lucrează la Chișinău. Care ar fi motivația să existe 3 primării pe acest spațiu? Eu, personal, nu o văd. Nu putem să așteptăm că într-o zi va fi totul perfect și abia atunci vom începe procesul de amalgamare.
Estonia este un model la capitolul digitalizare. Un om în etate din Drăsliceni sau Logănești care va avea nevoie de un act, un certificat, de câte ori va fi nevoit să meargă la Măgdăcești, de exemplu, pentru a-l obține?
Victor Guzun: Ieri fratele și sora îmi spuneau că oamenii stau patru zile în rând la banca din Măgdăcești ca să plătească facturile. Cred că e ceva cu totul deplasat. Digitalizarea presupune să faci acest exercițiu de acasă.
Da, dacă ai computer, internet și abilități de a-l utiliza…
Victor Guzun: Este o problemă complexă care nu se soluționează într-o singură zi. Cunosc primari din Estonia care îmi spuneau că acum 20 de ani acolo existau exact aceleași discuții. Sigur că este nevoie de efort, de școlarizare, dorim sau nu însă într-o zi va trebui să aplicăm aceste servicii electronice. Cu cât mai rapid vom începe acest proces, cu atât mai repede îl vom implementa. Este un proces îndelungat, dar nu este imposibil, iar experiența Estoniei a demonstrat acest lucru. Oameni în etate din Estonia sunt utilizatori activi ai acestor servicii digitale. Totodată, folosind o dată aceste servicii nu mai vrei să stai patru zile la bancă pentru a plăti facturile, deoarece acest lucru îți salvează foarte mult timp. Vrem sau nu dar progresul nu-l putem opri în Republica Moldova.
Poate lucrurile s-ar schimba mai ușor dacă mai mulți conaționali de-ai noștri care au plecat și au acumulat experiență v-ar urma exemplul și s-ar implica?
Victor Guzun: Eu cred că mult mai multe persoane se pot implica, trebuie doar să aibă o platformă de discuții. Chiar în această perioadă încerc împreună cu un grup de prieteni să motivăm mai mulți doritori să se implice. Eu le spun campioni ai schimbării. Așa am putea crea o masă critică ce ar schimba lucruri aparent mărunte dar care pot îmbunătăți, în mod special, viața oamenilor din localitățile rurale.
Vă mulțumim!
