Vicepremierul Andrei Spînu, ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a vorbit în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă despre cum va fi gestionat noul Fond pentru Dezvoltare Regională și Locală, despre alte resurse care ar putea ajunge în comunitățile locale și o eventuală reformă teritorial – administrativă.
Europa Liberă: Ați aprobat în Parlament Fondul pentru Dezvoltare Regională, am discutat cu foarte mulți reprezentanți ai administrației publice locale, unii sunt mulțumiți, alții mai puțin mulțumiți, pentru că încă nu este clar cum vor fi accesate aceste fonduri…
Andrei Spînu: „Eu, în primul rând, vreau să le mulțumesc primarilor și CALM-ului, pentru că există un interes extrem de mare. Și aici o să fiu de acord că există și extrem de multe suspiciuni din partea primarilor…”
Europa Liberă: Foarte multe!
Andrei Spînu: „Suspiciunile țin mai mult de experiențele din trecut, se gândesc că va fi politizat…”
Europa Liberă: Și politizarea, dar și că-i puneți pe toți pe același cântar, pentru că unii primari ar trebui să muncească în sudoarea frunții ca să elaboreze, să poată obține un proiect, alții, știți cum, dacă există fondul – statul e dator să direcționeze bani.
Andrei Spînu: „Nu, noi nu o să-i punem în condiții diferite, noi pe toți o să-i punem în condiții egale. Și am spus de mai multe ori că noi deja am demonstrat asta atunci când am direcționat cele 400 de milioane pentru drumuri la toate primăriile în baza unei formule, 100%. La fel am demonstrat când am aprobat cele 46 de proiecte de dezvoltare regională. Dacă o să vedeți, sunt proiecte încă de doi ani, deci nu am interveni să le schimbăm, să le dăm de la un raion la altul politic, am ales extrem de profesionist cele mai bune proiecte ca să le finanțăm. Ce ține de Fondul Național de Dezvoltarea Regională și Locală, noi am avut și ieri o discuție cu reprezentanții, au fost peste 140 de primari, proiectul regulamentului, legea a fost aprobată, dar legea spune că va fi un regulament, proiectul regulamentului este în avizare, CALM-ul deja s-a pronunțat, inclusiv ieri am primit o serie de modificări, foarte multe propuneri bune și până la sfârșitul lunii februarie acest regulament va fi aprobat. În mare parte vom ține cont de toate propunerile care au fost înaintate, însă și primarii, și administrația publică locală trebuie să înțeleagă că acesta este un prim pas, ori noi știm, a fost și promisiunea dnei președinte, așa-numitul „sat european”, în care vrem să ajungă la două miliarde de lei anual, vorbim acum de 800 de milioane, vor veni banii din România, din care o parte vor fi alocați aici.”
Europa Liberă: Din acele 100 milioane de euro?
Andrei Spînu: „Da. Și acest buget posibil să crească chiar și anul acesta. Acest prim test pe care îl facem anul acesta ne va învăța foarte multe lecții și vom interveni să schimbăm astfel ca să facem un mecanism unic pentru toată administrația publică locală, ca să aplice și să-și poată dezvolta proiecte.”
Europa Liberă: Dar în 30 de ani de independență majoritatea guvernelor au spus că se uită la toate primăriile cu aceiași ochi, iar primarii de fiecare dată spuneau că alocările vin în funcție de culoarea politică și doar dacă consiliile raionale decid cui să direcționeze banii acolo ajung?
Andrei Spînu: „Consiliile raionale decid pe banii pe care îi gestionează, nu pe banii din Fondul de Dezvoltare Regională și eu cred că sunt de acord cu primarii. Da, e adevărat, pe parcursul timpului nu a fost suficientă voință politică din partea guvernărilor pentru a aloca bani nu în funcție de culoarea politică, dar în funcție de prioritate și în funcție de cât de bun este proiectul. Și din acest motiv noi solicităm documentația de proiect, spre exemplu, vrem foarte mult să finanțăm planurile urbanistice generale ale comunităților…”
Europa Liberă: Sunt foarte multe probleme.
Andrei Spînu: „Știu că unii primari vor fi supărați pe noi, că nu le aprobăm anumite proiecte, pentru că nu au un plan urbanistic general…”
Europa Liberă: Deja sunt supărați…
Andrei Spînu: „Știm, știm că sunt supărați, dar noi asta vrem să spunem: haideți să prioritizăm, noi vom veni în întâmpinare, dar noi trebuie să înțelegem că o localitate nu poți să o dezvolți fără să ai cumva o înțelegere. Și această înțelegere ți-o aduce dacă faci un plan urbanistic general al localității. Problema este că este scump, aici este o problemă, unele primării care au un buget de câteva sute de mii de lei pentru investiții și le spui să aloce jumătate de milion pentru un PUG (plan urbanistic general), ei spun: „Andrei sau dle ministru, îmi pare rău, de unde să iau bani?”. Și în cadrul acestui fond noi vom avea o linie de finanțare pentru planuri urbanistice generale, astfel ca primăriile să poată să și le dezvolte și în baza lor să construiască mai departe localitatea.”
Europa Liberă: Pentru că ziceți că sunteți în permanent dialog și cu Congresul Autorităților Locale, totuși a devenit o prioritate reforma administrației publice?
Andrei Spînu: „Reforma administrației publice nu este domeniul ministerului pe care îl reprezint.”
Europa Liberă: Nu este, dar…
Andrei Spînu: „Dar ea rămâne a fi o prioritate importantă, dacă mă întrebați pe mine, viziunea mea…”
Europa Liberă: Da, ca membru de Guvern.
Andrei Spînu: „Ea rămâne o prioritate și reforma teritorial-administrativă așa-numită are două componente: teritorială și administrativă. Și aici ajungem la o luptă de idei, pentru că CALM-ul zice mai mult că administrativă, de descentralizare, unii spun că trebuie și teritorială, de lichidat raioanele, de făcut mai multe lucruri. Deci este o discuție și această discuție trebuie să aibă loc. Or, haideți să recunoaștem, eu nu-mi aduc aminte, nu știu, 5-7 sau chiar 10 ani când serios s-a discutat acest subiect. Au fost așa, tot felul de aruncături de idei, dar serios nu s-a discutat. Și aici pot să fiu de acord doar cu o singură chestie – este exact momentul în care trebuie să începem o discuție serioasă la nivel de Guvern, și nu doar Guvern – Guvern, Parlament, autorități publice locale, experți ș.a.m.d., ca să ajungem la cel mai bun model.”
Europa Liberă: Dar pentru că ați spus că din aceste 100 milioane de euro, acord pe care îl veți semna cu partea română, vor merge către administrația publică locală, ei trebuie să prezinte proiecte ca să absoarbă parte din aceste finanțe?
Andrei Spînu: „Noi asta am spus, că vrem să creăm un singur instrument de finanțare a administrației publice locale prin acest Fond Național de Dezvoltare Regională și Locală. Viziunea noastră este că acești bani care vor fi alocați din cele 100 de milioane vor complementa cele 800 de milioane din buget, iar primarii vor aplica la această sursă unică. Și dacă vor veni, să zicem ipotetic, încă 100 de milioane de lei, atunci vom avea 900 de milioane și vom finanța mai multe proiecte care vor fi depuse în acest an.”
Europa Liberă: Infrastructură și dezvoltare regională înseamnă apeducte, înseamnă canalizare, înseamnă condiții civilizate și în Republica Moldova. Proiectele acestea sunt foarte scumpe, Republica Moldova din buget nu poate să aloce suficienți bani, dar foarte mulți primari totuși se întreabă – atunci când promit cetățenilor că aduc apeductul, că fac canalizarea, că îmbunătățesc infrastructura, ei promit fără ca să ia în calcul socotelile de unde bani?
Andrei Spînu: „Noi trebuie să schimbăm aici un pic modul în care vedem dezvoltarea unor astfel de proiecte. Or nu putem să mai vorbim, de exemplu, despre investiții într-un sistem de canalizare doar pentru o comunitate mică. Aceste proiecte care cu adevărat sunt scumpe trebuie să fie văzute la nivel de regiuni sau microregiuni sau de cooperare între mai multe primării. Știți că noi avem discuții cu ApaVital ca să aducem apă de la Iași pentru patru raioane din zona de vest a țării; cu Banca Mondială, în sfârșit, am finalizat procesul și au fost aprobate cele 40 de milioane de euro pentru extinderea apeductului din Chișinău spre Călărași și Strășeni. La fel vorbim de stații de epurare, vor fi construite la Soroca și la Comrat, deci noi vom investi și tot ce ne spun partenerii noștri de dezvoltare la momentul de față este: «Arătați capacitate de execuție, de absorbție a acestor bani și suntem gata să vă oferim mai mult».”
Europa Liberă: Și nu există posibilitate de a arăta această capacitate?
Andrei Spînu: „În trecut nu a fost, pentru că eu cel mai des exemplu pe care îl dau este podul acesta de la Sculeanca, de la Pruncul, care s-a construit șapte ani și asta arată, de fapt, capacitatea noastră de execuție. Și obiectivul meu de bază ca ministru pe acest domeniu este să grăbesc toate aceste procese, să nu blochez nimic și să rog, să insist, dacă vreți, să fac tot ce trebuie ca antreprenorii, administrația publică locală, ADR-urile, toți să-și facă treaba, ca să meargă bine. Și iarăși avem exemplul acesta cu proiectele de dezvoltare regională, într-un termen extrem de scurt au fost aprobate și săptămâna trecută am dat și finanțare pentru toate, toate au fost pornite și vreau să înceapă licitațiile mai repede și se apucă de construit.”
