La începutul lunii august, Parlamentul a adoptat așa-numita mică reformă fiscală ce presupune un șir de prevederi legislative. Una dintre acestea, ce prevede legalizarea capitalului a fost criticată în presă, mai mulți experți făcând legătura între acest proiect de lege și legalizarea miliardului furat.
Reforma fiscală conține și unele aspecte ce privesc autoritățile locale, mai exact este vorba de reducerea ratei impozitului pe venit, altfel spus, trecerea de la rata progresivă a impozitului pe venit la o rată unică de 12 %.
Mulți experți consideră că anume această parte a acestei reforme va micșora și mai mult veniturile locale, deoarece va lăsa APL fără sursa cea mai importantă din veniturile proprii.
Acest subiect a fost discutat în cadrul emisiunii Regionalii de la TV 8 cu primarul orașului Cimișlia Gheorghe Răileanu și expertul în domeniul economic Viorel Gârbu.
Dle Răileanu, ați reușit să calculați ce pierderi va avea bugetul Primăriei orașului Cimișlia în rezultatul implementării reformei fiscale noi, prin stabilirea cotei unice a impozitului pe venit pentru persoanelor fizice?
Gheorghe Răileanu: Nu e posibil ca noi să facem aceste calcule, deoarece nu avem acces la informațiile despre aceste venituri. Această informație este prezentată anual de către ministerul Finanțelor, prin intermediul Direcțiilor raionale de finanțe. Sunt de 11 ani primar și m-am confruntat nu o singura dată cu eșecuri ale prognozelor ministerului Finanțelor. De regulă, ministerul Finanțelor niciodată nu spune de unde ia aceste cifre privind stabilirea contingentului. Nu avem date veridice privind numărul persoanelor care primesc salariul până la 1,5 mii lei lunar, până la 3 mii de lei, ș.a.m.d. și, practic, nu este posibil de calculat aceste venituri. Presupun că nici guvernarea nu a calculat. Este o decizie netransparentă, fără a fi discutată cu experții, cu partenerii de dezvoltare, cu societatea civilă. Această decizie poate avea ca și consecință surprize, nu văd niciun fel de motivare a economiei, deoarece rămân cele 50% din transferul pentru plățile salariale pentru asigurare, medicină, ș.a.m.d. Efecte economice ale acestei reforme nu prea avem de ce aștepta. Unicul avantaj ar fi pentru oamenii foarte bogați. Poate că în aceasta și constă scopul acestei acțiuni. Totodată, acest impozit din salariu a fost întotdeauna unul ce era reglat. Autoritățile centrale, prin intermediul organelor financiare raionale, prin acest impozit întotdeauna stabileau bugetele noastre. Până la 1 ianuarie 2015, bugetele se formau după normativele privind cheltuilele. Abia atunci când calculau numărul copiilor la nivel local și alte cifre, noi stabileam atunci și veniturile proprii și dacă acestea nu ajungeau, atunci autoritățile raionale ne făceau transferuri micșorând sau mărind procentul impozitului pe venit. O perioadă toți primarii sperau că acest impozit va fi majorat și făceau eforturi în această privință. Astfel încercau să stimuleze economia, businessul, în speranța că oamenii vor avea salarii mai mari și astfel vor transfera mai multe impozite în bugetul local. Din același motiv s-a și încercat crearea parcurilor industriale, zonelor economice, în legislația fiscală este stabilit pentru orașe 20% din acest impozit. Astfel, ne-au cam tăiat din elanul de a investi banii proprii ai orașului sau ai satului în activități care ar stimula economia locală și a creșterii veniturilor din acest impozit.
Dle Viorel Gârbu, aveți unele calcule despre cât vor pierde autoritățile locale, ca urmare a implementării acestei reforme fiscale?
Viorel Gârbu: La etapa actuală e greu de făcut unele calcule, deoarece avem o statistică foarte proastă. Primarul orașului Cimișlia spune că, practic, informație nu este și este foarte greu de înțeles cum va influența aceste schimbări la nivel de țară. Se preconizează că vor fi pierderi de circa 700 de milioane de lei, dar cred că și aceasta este o speculație. Dacă e să credem Guvernul, micșorarea impozitului pe venit va duce la creșterea numărului de doritori de a activa legal și a plăti impozitele. Într-un fel, această reformă este o soluție în combaterea economiei tenebre. De altfel, așteptările noastre de la reformă că va combate economia tenebră sunt naive. Cred că vor fi unele pierderi pentru autoritățile locale, dar trebuie să luăm în calcul și faptul că până la această oră erau niște permisiuni de a nu plăti impozitele. Mai ales că pînă la reformă erau scutirile personale de 12 mii lei, iar această sumă practic a fost dublată. Respectiv, este greu de prognozat ce schimbări vor fi, mai ales pentru fiecare localitate în parte. Probabil în Chișinău situația va fi mult mai bună, dar în alte orașe sau sate lucrurile se pot înrăutăți.
Am auzit argumente că reforma cu adevărat va stimula economia, inclusiv prin înlăturarea salariilor plătite la plic. Printre altele n-am auzit niciun argument din partea ministerului Finanțelor și Guvernului RM privitor la mențiunea CALM că implementarea reformei va afecta bugetele locale. Guvernul, desigur, a afirmat că vor fi compensate aceste pierderi, dar acest lucru va afecta autonomia locală, odată ce se revine la dotarea bugetelor locale de către autoritățile centrale. Dumneavoastră nu observați tendința de revenire la dependența primăriilor față de autoritățile publice centrale?
Gheorghe Răileanu: Desigur, dacă se vor micșora încasările din impozitul pe venit se va mări și dependența față de autoritățile publice centrale. Reforma fiscală trebuia să fie abordată în ansamblu. Dar, în general, efectele pot fi benefice pentru business.
Viorel Gârbu: Nu prea sunt de acord cu această poziție, părerea mea este că Guvernul a pus accentul pe amnistia fiscală, dar această reformă nu rezolvă problemele economice și politice per ansamblu: lipsa accesului pe piețele externe, exodul masiv al populației, problemele din sectorul educațional care nu generează pentru business cadre pregătite. Nu trebuie abordată problema simplist. Argumentul Guvernului privind stimularea creșterii economice este unul naiv, în realitate fiind de fapt dorința realizării unei amnistii fiscale. Prima dată n-au reușit amnistia din cauza interdicțiilor stabilite de donatori, dar acum, dat fiind faptul că s-au certat, nu mai au nimic de pierdut. Pentru a realiza această amnistie fiscală a și fost inventată micșorarea impozitelor pe venit. Să nu uităm ce a spus ministrul Finanțelor, la începutul anului oficialul declara că deoarece suntem într-un an preelectoral politica fiscală nu o vom discuta, aceasta fiind o temă sensibilă. Dar iată că observăm că în luna august au fost propuse deja niște schimbări majore, chiar aș spune cardinale. Astfel, consider că acest proiect de lege a fost propus în grabă.
A fost vreo încercare de a discuta cu Guvernul această reformă?
Gheorghe Răileanu: Anticipând această reformă a politicii fiscale, autoritățile centrale au modificat atitudinea față de întreprinderile noastre municipale. În cazul nostru, penalitățile stabilite de organele fiscale sunt percepute până la implementarea amnistiei fiscale. Astfel, în locul procurării tehnicii noi care să o înlocuiască pe cea procurată în perioada sovietică, noi achităm fiscului sumele stabilite drept penalitate. Chiar nu înțelegem de ce nu putem beneficia de aceiași amnistie fiscală. Este o amnistie netransparentă, fiindcă dacă scopul este de a impulsiona activitatea businessului, nu este clar de ce trebuie de falimentat întreprinderile municipale, iar acest lucru este valabil pentru toate orașele și satele. Nu este clar de ce întreprinderile municipale achită un impozit (TVA) de 20%, iar agenții economici cum ar fi SA „Moldovagaz achită doar 8%? Aceste lucruri nu prea se potrivesc. Părerea mea este că amnistia fiscală are drept scop legalizarea capitalului și atragerea oamenilor cu capital care caută țări cu impozite mici. Poate acest scop și va fi parțial atins.
Viorel Gârbu: În acest sector de activitate este un mare gol ce ține de achitarea impozitelor, dat fiind faptul că este foarte dificil de a controla cine achită corect impozitul. Este sun sistem sofisticat care nu permite verificarea obiectivă a achitării impozitelor. Presupunerea Guvernului că această reformă va facilita businessul și va motiva declararea tuturor veniturilor o consider destul de naivă. Părerea mea este că micșorarea cotei de impozit de la 20 la 10% nu va schimba radical situația.
Departamentul de Comunicare al CALM
