Uniunea Europeană consideră necesară susținerea mai substanțială a noilor țări candidate la aderare, prin intermediul Instrumentului de preaderare (IPA)

La data de 9 decembrie 2022 a avut loc ședința Grupului de Lucru CEMR/PLATFORMA Parteneriatul Estic. În cadrul ședinței au fost prezentate prioritățile principale în cadrul Parteneriatului Estic, în contextul în care Suedia va deține președinția Consiliului UE începând cu 1 ianuarie 2023, iar la eveniment a fost prezent Andreas Magnusson, consilier la Reprezentanța Permanentă Suedeză de pe lângă UE.

Alexandru Osadci, coordonator relații internaționale CALM a atras atenție asupra mai multor aspecte, printre acestea fiind:

1. Schimbarea finanțării Moldovei și țărilor noi – candidate la UE din Parteneriatul Estic (PE) de la instrumentul actual de finanțare NDICI la Instrumentul de preaderare IPA în combinație cu volumul consolidat de investiții în infrastructură. Discuții la acest subiect au fost inițiate în cadrul Parlamentului European în noiembrie curent,  cu prezentarea raportului privind nouă strategie de extindere a Uniunii Europene;
2. Fonduri necesare pentru combaterea crizelor. A fost menționat că, din păcate, la moment suntem într-o altă realitate – mult mai proastă decât în timpul pandemiei  – cu crize profunde în majoritatea domeniilor. În R. Moldova situația îndeosebi este foarte critică, potrivit mai multor indicatori (inflație, prețul la gaz și carburanți etc),  chiar mai rea decât în Ucraina. Se atestă o tendință uriașă către sărăcirea masivă a populației. APL-urile sunt cele mai afectate, în condițiile în care prețurile cresc, practic, săptămânal. Este esențială implicarea în discuțiile pe tema crizelor, rezilierii și combaterii acestora nu doar a guvernelor centrale dar și a acelor locale, prin intermediul asociațiilor reprezentative, pentru înțelegerea mai nuanțată și mai amplă a problemelor și soluțiilor de redresare.

Andreas  Magnusson a comunicat că Președinția Suedeză susține pe deplin trecerea țărilor candidate noi la instrumentul IPA. Suedia, nu doar în calitate de țară ce va deține președinția UE începând cu 2023, dar deja susține acest proces. De asemenea, oficialul a menționat că în țara sa se cunoaște foarte bine situația gravă cu care se confruntă R. Moldova, în primul rând, la capitolul combaterea crizelor, acest subiect fiind unul important în discuțiile cu factorii de decizie din cadrul UE, inclusiv cu reprezentanții Delegației UE în Moldova și susține vehement implicarea și consultarea APL pe marginea subiectelor de criză și de contracarare a acestora.

Totodată, în cadrul evenimentului s-a atras atenția asupra faptului că trăim într-un context total diferit, care cere abordări noi, inedite. În mod special, alături de IPA și de finanțări masive pentru contracararea crizelor, se cere deschiderea eligibilității programelor UE pentru țările noi candidate, dar și revizuirea cofinanțării este imperativă, în condițiile în care programele noi riscă să rămână neutilizate din cauza necesității cofinanțării acestora. Cu siguranța și procedurile de aplicare, cele de micromanagement și de complexitate a programelor, de asemenea, trebuie revizuite în baza realităților noi, marcate de crize profunde.   

De asemenea, a fost atrasă atenția asupra necesității ca și Programele de Cooperare Descentralizată CD (înfrățiri și parteneriate dintre APL din țările UE) să fie focusate pe atragerea investițiilor în comunitățile din țările PE, în primul rând, din partea municipalităților din Europa. Totodată, este binevenită corelarea și combinația activităților CD cu promovarea autonomiei și democrației locale în relația cu UE și cu guvernele naționale.