Antreprenorii din Găgăuzia și Taraclia au primit finanțări de mii de euro pentru a-și dezvolta afacerile existente sau să-și deschidă una nouă. Banii au fost oferiți de Uniunea Europeană care își propune să ridice nivelul de viață al oamenilor și să renoveze infrastructura din regiune.
În total, 15 antreprenori au obținut granturi de până la 18.400 de euro. Nouă din ei au primit ajutoare financiare din partea Uniunii Europene pentru a-și dezvolta întreprinderile mici și mijlocii pe care le au, iar alți șase antreprenori își vor demara o afacere nouă pe bani europeni nerambursabili.
Găgăuzia crește pe bani europeni
Ajutorul financiar este oferit prin programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia (SARD)”, finanțat de UE și implementat de PNUD.
„Este primul program UE care oferă atenție regiunii găgăuze, astfel tinerii nu vor pleca în străinătate”, a menționat Irina Vlah, bașcanul autonomiei.
Precizăm că valoarea totală a proiectului este de 6,5 milioane de euro. Acesta mai este destinat nu doar dezvoltării afacerilor, dar și renovării obiectelor de infrastructură din Găgăuzia și Taraclia, precum prestării serviciilor publice, evacuării gunoiului etc.
Pirkka Tapiola și Irina Vlah, în vizită la un agricultor din Comrat. FOTO: PNUD Moldova
Cu ajutorul Uniunii Europene, fiecare dintre cei 15 antreprenori care au obținut sprijin financiar nerambursabil vor dezvolta afaceri din domeniul agriculturii, zootehniei, turismului rural, panificației, apiculturii, textilelor și confecționării produselor din metal. Fiecare antreprenor are scopul și planul său de acțiuni pentru a contribui la crearea a cel puțin trei locuri de muncă și la dezvoltarea economiei cu valoare adăugată înaltă.
Găgăuzii investesc în agricultură
Cele mai multe afaceri sunt axate pe domeniul agriculturii. Bunăoară, în orașul Ceadâr-Lunga, o companie se va ocupa cu procesarea semințelor de struguri și extragerea uleiurilor din nuci, migdale, semințe de dovleac, in și susan. Pentru procurarea utilajului și echipamentului necesar aceasta a obținut 18.700 de euro. Produsele etero-oleaginoase vor fi în mare parte exportate. Tot la Ceadâr-Lunga, altă firmă își propune să ambaleze fructe și legume proaspete pentru comercializare în afara sezonului. Pentru aceasta, AgroExpert va procura dispozitive de refrigerare, un generator, un stabilizator, camioane de încărcare electrice și echipamente de siguranță. Voloarea acestui proiect a fost estimată la 18.700 de euro.
UE a decis să dea bani și pentru câteva dispozitive de tăiere, utilaj de glazurare și mașini semi-automate de împachetare pentru prelucrarea fructelor și legumelor fără fum, apoi glazurate în ciocolată și cașcaval. Toate au fost cumpărate cu 9.400 de euro. Tot la Comrat am vizitat depozitele unei întreprinderi care usucă prune cultivate pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare. Proprietarul firmei, Ivan Patraman, vrea să-și extindă activitatea prin diversificarea liniei de produse și îmbunătățirea calității produselor. Pentru a-și realiza planul, compania va cumpăra un dispozitiv de spălare a fructelor și legumelor, utilaj de blanșare și mașină de scoatere a sâmburilor. Dacă până acum majoritatea prunelor erau exportate în Rusia, Patraman susține că în viitor își dorește să exporte și în Europa. Bărbatul a câștigat 14.000 de euro și va beneficia de consultanță în afaceri pentru a înțelege cum să cucerească piața europeană.
Tot la Comrat, un alt proiect prevede creșterea legumelor în spații acoperite, adică în sere, pentru a fi vândute în afara sezonului. Din cei 9.400 de euro, antreprenorul își va procura un tractor și un dispozitiv de încălzire a serei. Legumele vor fi realizate pe piața locală din Moldova.
Ivan Patraman. FOTO: Natalia Munteanu
Cum vrea Găgăuzia să atragă turiști
Am ajuns în satul Congaz, unde am vizitat complexul turistic „Curtea etnică națională găgăuză”. În satul natal, Ana Statova deține un restaurant cu specific tradițional găgăuz. Femeia a decis să investească în turismul rural, deoarece, spune ea, este o nișă cu mare potențial, dar total neexplorată în regiune. Pe teritoriul complexului este construit un adevărat sat găgăuz – căsuțe de lut acoperite cu stuf ca pe timpuri, geamuri mici de lemn, drumuri înguste cât să încapă doi oameni și un cuptor pentru plăcinte. Statova a câștigat 18.700 de euro și urmează să cumpere un sistem de încălzire, aparate de aer condiționat, mașină de spălat și alte necesități. Antreprenoarea ne-a spus că pe viitor turiștii vor participa la coacerea plăcintelor și producerea vinului de casă, așa cum se face în Găgăuzia.
Alt complex etno-turistic se va deschide în apropiere de orașul Comrat. Pensiune are menirea de a păstra tradițiile în vinificație. Aceasta a primit 18.700 de euro. Ideea proiectului constă în asigurarea securității energetice prin aplicarea tehnologiilor de energie alternativă. Pentru acest proiect inedit, proprietarul va cumpăra panouri solare, invertor și generator electric. Serviciile sunt destinate pentru turiștii locali și străini.
Înmânarea certificatelor de grant. FOTO: PNUD Moldova
Afaceri inedite în autonomia găgăuză
În Găgăuzia vor demara și două afaceri din domeniul zootehniei. Mihail Gargalic din Comrat vrea să deschidă o mini-fabrică pentru procesarea laptelui de capre. Bărbatul are în plan să-și facă lapte pasteurizat, iaurt, lapte bătut, unt și cașcaval. Pentru asta Gargalic a obținut suma de 18.700 euro, bani cu care va cumpăra un pasteurizator cu capacitatea de 350 de litri, utilaj pentru maturare și răcire și forme pentru cașcaval. O dată cu lansarea afacerii cu lapte de capre, pe piața Republicii Moldova vom găsi noi produse sănătoase.
A doua afacere din domeniul zootehniei constă în creșterea iepurilor și comercializarea cărnii dietetice pe piața locală. Fedor Petrov din Taraclia a câștigat 14.000 de euro pentru a procura cuști speciale pentru iepuri, un sistem de curățare, mașină de măcinat și chiar iepuri pentru reproducție. Bărbatul este abia la început de drum.
Alte afaceri: prelucrarea metalului, producerea pâinii și a mierii
Poate mai puțin întâlnite, dar necesare sunt și afacerile care confecționează produse din metal. Una dintre ele se află la Ceadâr-Lunga, iar beneficiarul vrea să-și lărgească sortimentul și să-și îmbunătățească calitatea produselor. Este unica firmă ce a obținut 12.000 de euro. Din acești bani urmează să-și cumpere o mașină de tăiere cu plasmă, un compresator și intrumente electrice. Produsele se vor găsi pe piața locală, dar vor merge și la export. Alt bărbat la fel vrea să extindă linia de produse din metal. Acesta a obținut 14.000 de euro cu care o să-și cumpere o mașină pentru îndoirea metalului și va vinde doar pe piața locală.
Casă tradițională din Găgăuzia. FOTO: Natalia Munteanu
Printre cele 15 proiecte de afaceri am găsit oameni care doresc să deschidă fabrici de panificație. Una dintre ele va fi amplasată în raionul Ceadâr-Lunga și a obținut 14.000 de euro. Cu acești bani, antreprenorul va cumpăra un separator de aluat, mașini de modelat, dospitoare etc. Compania vrea să angajeze femei și persoane cu nevoi speciale. Altă mini-fabrică de panificație se deschide în satul Baurci, unde se va produce pâine pentru regiunea Găgăuzia. Vor fi investiți 14.000 de euro.
Producerea mierii și extragerea veninului de albine este o altă afacere gândită de oamenii din Găgăuzia, care au luat 9.400 de euro. Apicultorul care e la început de drum are nevoie de un sistem de colectare a veninului de albine, 50 de stupi cu albine cu 12 rame și echipament pentru lucru în prisacă. Ultima afacere nouă din seria celor 15 antreprenori constă într-un atelier de confecționare a hainelor în stil național găgăuz. Pentru a coase haine populare, femeia care a aplicat pentru grant a luat 9.400 euro. Potrivit PNUD Moldova, în urma implementării afacerilor, în țara noastră se vor creea aproximativ 90 de locuri noi de muncă.
Antreprenorii care au obținut bani europeni. FOTO: PNUD Moldova
Prezent la evenimentul de înmânare a certificatelor de grant, șeful Delegației UE în Republica Moldova, ambasadorul Pirkka Tapiola, a menționat că programul este menit să contribuie la dezvoltarea social-economică a regiunii.
„Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii este un factor cheie pentru creșterea economică, deoarece ele reprezintă coloana vertebrală a economiei țării. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană oferă asistență permanentă pentru acest sector”.
Programul SARD a fost demarat în luna mai 2016 și va dura până în anul 2018. Proiectul destinat regiunii UTA Găgăuzia și raionului Taraclia își propune să intensifice colaborarea între autoritățile centrale și cele locale, precum și între organizațiile regionale din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, în scopul stimulării dezvoltării sociale și economice a regiunii și a Republicii Moldova.
