COLABORARE // Zeci de localități de pe ambele maluri ale Prutului semnează anual acorduri de înfrățire pentru a dezvolta în comun proiecte sociale, culturale și de dezvoltare a infrastructurii în beneficiul cetățenilor
Un studiu efectuat recent de organizațiile unioniste arată că între autoritățile locale din R. Moldova și cele din România au fost „pecetluite” 187 de înfrățiri. Printre localitățile norocoase se numără și satul Capaclia din raionul Cantemir, care are tocmai trei „frați” peste Prut, în diferite județe.
„Familia” din România
De la vizitele reciproce pentru cunoașterea tradițiilor și dezvoltarea relațiilor culturale, până la implementarea primului proiect social nu a fost decât un pas, iar mai nou, au început a fi dezvoltate și proiecte de infrastructură finanțate din bani românești.
„Satul Capaclia are deja o familie în România”, glumește primarul Alexei Busuioc. În fiecare an, aceasta se mărește cu un membru nou. Pe 31 august 2013, chiar de Ziua Limbii Române, a fost semnat primul acord de înfrățire cu Primăria comunei Cumpăna din județul Constanța. Un an mai târziu, comuna Sfântu Gheorghe din județul Ialomița s-a înfrățit cu basarabenii, iar la finele anului trecut, un acord similar a fost semnat între Capaclia și comuna Ciugud din județul Alba Iulia, numită cea mai bogată localitate din România.
25 de copii se odihnesc anual la Constanța
Chiar din primul an de colaborare, autoritățile din Capaclia și Cumpăna au pus pe roate primul proiect. Inițiativa a venit de la frații de peste Prut, care au propus 25 de foi de vacanță gratuite pe litoralul mării pentru copiii din Capaclia. Organizarea odihnei de vară a devenit o tradiție, care s-a repetat trei ani la rând.
„Elevii sunt selectați de conducerea gimnaziului, în baza performanțelor. Se duc cei care au cele mai bune note la sfârșit de an școlar, elevii câștigători ai diferitelor concursuri organizate în sat și cinci-șase tineri, care se implică în activități locale. Noi achităm doar transportul, iar partea română asigură tot: cazare, mâncare, excursii la mănăstirile din zonă, la Delfinariul din Constanța, plimbări cu telegondola. Vacanțele sunt de neuitat pentru copiii noștri. Majoritatea pleacă pentru prima dată în viața lor la mare”, susține primarul de Capaclia, Alexei Busuioc. Prețul unei foi de vacanță se ridică la 400 de euro. Respectiv, autoritățile din Cumpăna cheltuiesc anual în jur de zece mii de euro pentru a asigura odihna copiilor basarabeni.
De asemenea, elevii din Capaclia au fost invitați la olimpiadele organizate la Constanța. Inițiativa de colaborare în domeniul educațional este apreciată, dar nu dă deocamdată roade.
„Am avut probleme tehnice. Așa se face că cei mai buni elevi ai noștri nu aveau pașapoarte pentru a se deplasa în România sau părinții erau plecați peste hotare și aveam nevoie de procură la notar pentru a-i duce la olimpiadă”, argumentează domnul Busuioc.
Pentru următorul an de studiu, liceul din Cumpăna a oferit trei burse pentru elevii gimnaziului din Capaclia, care vor învăța absolut gratuit în România. Aceștia vor beneficia și de masă, și de cazare, care vor fi asigurate de autoritățile locale.
Acoperiș nou la Casa de Cultură
Acordul de înfrățire cu localitatea Cumpăna a dus și la dezvoltarea primului proiect de infrastructură, finanțat din bani românești. Consiliul local din Cumpăna a alocat aproximativ 2 200 de euro pentru a renova acoperișul Casei de Cultură din Capaclia. Banii au ajuns pentru procurarea țiglei, care deja a fost schimbată. Acoperișul nu fusese reparat de peste 50 de ani.
„Când a auzit despre problema noastră, primarul Mariana Gâju a spus că ne-ar putea ajuta. În România există o ordonanță de Guvern, care prevede expres că din fondurile disponibile orice consiliu poate aloca bani pentru a susține localitățile din R. Moldova. Sunt destule probleme de rezolvat și la Cumpăna, dar din puținul pe care îl au ei, ne-au dat și nouă. S-au împărțit”, afirmă cu recunoștință Alexei Busuioc.
Următorul proiect de infrastructură ar putea fi derulat în parteneriat cu autoritățile din comuna Sfântu Gheorghe din județul Ialomița. Discuțiile se vor purta după alegerile locale din România.
Ceremonie în Sala Unirii
Comuna Ciugud din Alba Iulia s-a înfrățit cu satul Capaclia pe 30 noiembrie 2015. Evenimentul „plin de încărcătură emoțională”, așa cum l-au descris reprezentanții celor două localități, a avut loc în ajunul Zilei Naționale a României. Acordul a fost semnat în Sala Unirii, care a găzduit la 1 decembrie 1918 şedinţa Marii Adunări Naţionale ce a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Ciugudul are statut neoficial de cea mai bogată comună de peste Prut, după ce a atras în ultimii ani circa 16 milioane de euro din fonduri europene.
Fiecare gospodărie are apă, canalizare şi gaze, drumurile sunt iluminate, asfaltate și au marcaje reflectorizante, iar locuitorii dezvoltă mici afaceri ca în Europa.
„Avem ce învăța de la ei și sunt sigur că vom avea doar de câștigat din colaborare. Unde-s frați, puterea crește. Primul proiect comun pe care aș vrea să-l dezvoltăm ține de drumuri. Aș fi bucuros dacă în Capaclia ar fi străzile măcar în variantă albă și asfalt pe drumul principal. Am putea aplica pentru finanțare în cadrul unui proiect transfrontalier”, dezvăluie planurile primarul Alexei Busuioc.
Conducătorul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, crede cu tărie că inițiativele vor avea finalitate. „Acest acord de înfrățire pe care l-am semnat cu satul Capaclia este pentru noi o punte de legătură sufletească și un prim semnal că începe Unirea. După alegerile locale, voi efectua o vizită la Cantemir pentru a identifica viitoare proiecte de colaborare. Dumnezeu mi-a împlinit până acum toate visurile și cred că se va împlini și acesta”, spune Gheorghe Damian.
Dacian Cioloș: „Vom privilegia localitățile înfrățite”
În luna februarie, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, premierul de la București, Dacian Cioloș, a vorbit despre posibilitățile de dezvoltare ale localităților înfrățite de pe cele două maluri ale Prutului.
„La nivelul Guvernului, analizăm o altă posibilitate, dincolo de cooperarea pe care o vom avea cu Guvernul R. Moldova, să iniţiem un program de stimulare a cooperării la nivel local. Vrem să privilegiem acele comune și orașe din R. Moldova care au înfrăţiri cu localități din România”, a declarat prim-ministrul României.
„Daţi-mi voie să vedem că avem un obiectiv comun: România şi Republica Moldova. Nu, desfiinţării satelor. Da, unificării statelor”, a adăugat atunci Emil Drăghici, preşedintele Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România.
