Implementarea Foii de parcurs și a strategiei de descentralizare este în pragul falimentului, iar salariile derizorii pustiesc primăriile. În pofida efortului enorm al funcționarilor din APL și a multiplelor realizări, comunitățile locale riscă să ajungă pe marginea prăpastiei! Este chintesența noului număr al buletinului informativ Vocea APL, pregătit și editat de Congresul Autorităților Publice Locale (CALM), organizație reprezentativă a majorității covârșitoare a APL din Republica Moldova.
Discriminarea și umilința a ajuns la cote maxime, în condițiile în care în bugetul pentru 2018 sunt prevăzute lefuri mai mari pentru deputați, reprezentanții guvernului, judecători, dar nu și pentru APL, salariul cărora uneori nu depășește nici minimul de existență. În aceste condiții, CALM solicită Guvernului să oprească exodul din primării, venind cu propuneri concrete privind sistemul de salarizare în cadrul APL. Soluțiile propuse de CALM se regăsesc într-o Adresare expediată Guvernului, pornesc de la cadrul legal național și internațional din domeniul APL și nu necesită costuri esențiale din bugetul de stat. În condițiile în care rămânem cu tot mai puțină forță aptă de muncă, iar majorări de salarii nu se prevăd nici anul acesta, cine va mai activa în APL și ce se va întâmpla cu satele noastre? Este o întrebare pe care și-a adresează din ce în ce mai des APL, dar la care ar trebui să răspundă reprezentanții autorităților centrale.
O altă îngrijorare a APL sunt restanțele enorme privind implementarea politicilor de fortificare a autonomiei locale. În loc de descentralizare, în Republica Moldova se atestă un proces accentuat de centralizare financiară totală și o dependență crescândă a autorităților locale de cele centrale.Dovadă a acestor triste realități este și bugetul de stat pentru 2018, care nu este corelat cu strategia descentralizării (care expiră în 2018), cu Recomandarea 322 a CoE și Foia de parcurs care, în mare parte, deja au expirat. Și în acest sens, CALM a venit cu propuneri concrete pentru politica bugetar-fiscală, care ar permite Guvernului să recupereze din restanțele acumulate în acest domeniu, doar că deocamdată, autoritățile centrale nu au luat atitudine. Reieșind din situația catastrofală creată, CALM a solicitat convocarea în regim de urgență a comisiei paritare, a unui grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor –CALM/APL – Cancelaria de Stat și altor autorități centrale, dar și organizarea unei ședințe speciale a Parlamentului, cu participarea CALM/APL și societății civile, în care să fie identificate în regim de urgență soluțiile privind depășirea crizei din domeniul salarizării APL și restanțele majore în implementarea reformelor.
Salariile derizorii, competențe fără acoperire, controale abuzive și lipsa unui dialog efectiv cu autoritățile centrale au fost unele subiecte abordate și în cadrul Conferinței anuale a Rețelei Femeilor CALM. Tatiana Badan, președintele CALM a menționat că anul 2017 a consolidat Rețeaua Femeilor din cadrul CALM, dar și CALM, ca organizație reprezentativă a APL. Tatiana Badan a chemat la unitate și dialog permanent, pentru că doar așa se pot înregistra progresele reale.
Tot în acest număr al buletinului informativ Vocea APL aflăm că în 2019, CALM va prelua președinția NALAS, una dintre cele mai puternice rețele a asociațiilor autorităților locale din sud-estul Europei, iar Tatiana Badan va conduce acest for legislativ.
Procesul de înfrățire între localitățile de pe cele două maluri de Prut ia amploare și aduce beneficii importante atât Republicii Moldova, cât și României. Este un rezultat al colaborării între CALM și Asociația Comunelor din România. Un material amplu despre vizita de studiu efectuată de circa 50 de primari de la noi în județele Alba și Prahova, dar și despre impresiile edililor noștri după această experiență găsim tot în noul număr al ziarului.
Datorită colaborării CALM cu Asociația Autorităților Locale Letone, mai multe primării de la noi s-au înfrățit cu localități din Letonia, iar în perioada 13-18 noiembrie, 2017, un grup de primari din RM au întreprins o vizită de lucru în această țară.
Cu toate dificultățile pe care le întâmpină primarii în activitatea de zi cu zi, mulți dintre ei reușesc să obțină rezultate remarcabile. Municipiile Strășeni și Edineț se pregătesc să găzduiască noi investitori în parcurile industriale. În Ialoveni sunt create condiții pentru producerea și utilizarea energiei de biomasă, 25 de producători agricoli din Colibași au învățat cum să proceseze și să vândă marfa, în satul Cărpineni vor fi deschise peste 100 de locuri de muncă, iar noua piață din Selemet va crea condiții de comercializare a producției agroalimentare pentru comercianții din peste 20 de sate din zona de sud a țării. Cu implicarea băștinașilor, în satele RM au fost lansate cu succes și alte proiecte de dezvoltare locală.
Tot în acest număr al ziarului găsim interviuri ample cu Stela Onuțu, primar de Glodeni, Victor Său, primar de Soroca, Vlad Cociu, primar de Carahasani, Sergiu Cetulean, primar de Parcani, Alexandru Barbăroșie, președintele raionului Anenii Noi, Ina Pașcan, primar de Țânțăreni, Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, Natalia Petrea, primar de Costești, Alexandru Botnari, primar de Hâncești, Sergiu Armașu, primar de Ialoveni, Gheorghe Răileanu, primar de Cimișlia, dar și cu Traian Băsescu, fost primar al municipiului București și fost președinte al României.
Acestea, dar și alte subiecte importante atât pentru APL, cât și pentru toți cei cărora le pasă de soarta Republicii Moldova găsim în buletinul informativ Vocea APL.
Fișier:
Serviciul de Comunicare al CALM
