Majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale aplică selectiv și fragmentar legislaţia privind transparenţa în procesul decizional. Cele mai frecvente abateri sunt lipsa unei pagini web cu rubrică destinată transparenței decizionale; neinformarea părților interesate referitor la inițierea elaborării unei decizii; lipsa consultărilor publice sau consultarea formală asupra proiectelor de decizii; inexistența unor mecanisme instituţionalizate de cooperare şi de parteneriat dintre societatea civilă (mediul de afaceri) și autoritățile publice; majoritatea actelor emise și adoptate de către autoritățile publice locale nu sunt aduse la cunoștința comunității, fie sunt comunicate selectiv, etc.
Concluziile au fost afirmate în cadrul unei Mese Rotunde a Agendei Naționale de Business (ANB), joi, 30 aprilie.
”Atunci când vorbim despre transparența decizională, nu putem trece cu vederea faptul că deciziile luate de autorități nu întotdeauna sunt făcute publice. Aceste fapte au loc atât la nivel central cât și la nivel local. Aici putem aminti, de exemplu, ședințele secrete ale Guvernului RM în legătură cu repartizarea banilor publici, dar și procesul de consultare defectuoasă și aprobare netransparentă a bugetelor la nivel local. Constituirea unor platforme eficiente de dialog, în mod special la nivel local, intre autorități și cetățeni ar facilita accesul la informație publică și ar crește gradul de conștientizare a populației privind implicarea în procesul decizional,” a precizat Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS ”Viitorul”.
Tatiana Lariușin, coordonatorul ANB, consideră că ”ne confruntăm cu probleme de implementare a Dialogului Public Privat atât la nivel central, cât și local. Legea transparenței decizionale nu funcționează și avem cazuri frecvente când societatea civilă și mediul de afaceri nu este implicat în consultări. Din acest motiv, ANB a stabilit ca prioritate monitorizarea modului în care este implementată această lege”.
Potrivit juristului ANB/IDIS ”Viitorul”, Viorel Pîrvan, cauzele nerespectării legii privind transparenţa în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008 sunt diverse, pornind de la informarea insuficientă a autorităților cu referire la prevederile Legii; lipsa resurselor tehnice și financiare; dar și lipsa unor mecanisme de control și sancționare pentru nerespectarea transparenței decizionale.
”A avea legi este doar un prim pas. Ele trebuie să fie implementate, cunoscute şi respectate. Transparenţa decizională trebuie privită ca o modalitate de reformare a administraţiei publice locale și un instrument pentru creșterea eficienței și responsabilității autorităților publice locale. De aceea, insistăm ca aceasta să fie implementată fără abateri de către autorităţile administraţiei publice locale, iar în caz de nerespectare a transparenței decizionale să fie instituite mecanisme de responsabilizare individuală şi instituţională”, propune expertul.
Viorel Furdui, Directorul executiv al Congresului Autorităților din Moldova (CALM), a menționat că ”80 la sută din legile adoptate au carența de a nu fi consultate cu cei care urmează să le implementeze. Consultările sunt, din păcate, formale și ineficiente. Legea cu privire la transparența decizională este bună, dar nu se implementează. Una din cauze ar fi faptul că aceasta prevede foarte multe responsabilități pentru APL, dar, se pare că, nimeni nu s-a gândit că APL nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a implementa aceste prevederi. Politizarea excesivă, de asemenea, este un mare impediment. Dacă aplicăm sancțiuni, atunci ele să fie aplicate la toate nivelurile, pornind de la cel central și să creăm condiții autorităților locale pentru a putea implementa această lege”.
Prezent la eveniment, reprezentantul Consiliului Europei, Ion Beschieru, a subliniat importanța acestui subiect pentru instituția din care face parte, recomandând promovarea democrației participative pentru ca cetățenii să fie implicați în acest proces. ”Consiliul Europei este instituția internațională care promovează și implementează cele mai multe proiecte destinate APL pornind de la sumedenia de convenții care prevăd dreptul cetățenilor de a se implica în actul de guvernare locală. Noi trebuie să creștem abilitățile APL pe de o parte, și să educăm cetățenii pe de altă parte”.
La rândul său, primarul din Ruseștii Noi, Pavel Codreanu, a confirmat lipsa resurselor și a personalului pregătit, dar a menționat și lipsa implicării cetățenilor.
Concluziile și recomandările formulate în cadrul Mesei Rotunde vor fi ulterior inserate într-un Policy Brief ce va fi publicat pe pagina web a ANB și IDIS, și va fi distribuit tuturor părților interesate.
Agenda Naţională de Business reprezintă o platformă comună a peste 30 dintre cele mai reprezentative asociaţii de business şi camere de comerţ şi industrie (CCI) din Moldova, lansată de IDIS ”Viitorul” în 2008. Scopul acestor eforturi este edificarea unui mediu de afaceri echitabil și competitiv, care să stimuleze dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactați Coordonatorul Relații Publice al ANB/IDIS, Diana Lungu, la numărul de telefon 0 22 221844 sau la diana.lungu@viitorul.org
