Vineri, 17 noiembrie, fostul președinte al României, ex-primarul al municipiului București, Traian Băsescu a avut o întrevedere cu mai mulți primari din Republica Moldova, membri ai CALM. Subiectul principal al discuției a fost descentralizarea, obiectiv implementat în România, care deja dă rezultate și la care încă mai visează APL din stânga Prutului.
Traian Băsescu a declarat că o descentralizare fără resurse este sortită eșecului, nu ai cum să dai șanse administrației locale să facă ceva pentru comunități, atât timp cât îi transferi obligații, fără însă a-i transfera și resurse. Fostul primar de București a amintit că în România, autonomia este garantată prin Legea Administrației publice, chiar în capitolul I. „Trebuie să recunosc că, în momentul de față România a ajuns la un stadiu de descentralizare extrem de consistent. Comunitățile au propriile lor bugete și adesea nu sunt necesare transferuri de la pupitru central. De curând, comunitățile au primit libertatea de a stabili singure salariile pentru funcționarii din primărie, nu mai există o grilă (plecând de la premisa că edilului nu i se poate stabili un salariu ce să depășească salariul unui ministru). Astfel, Consiliul local stabilește prețul forței de muncă pe care o are comunitatea. Este adevărat că unii eu exagerat, mărind salariile fără a avea resurse și acum țipă la Guvern să le facă transferuri.”
Traian Băsescu s-a arătat convins de faptul că fără o descentralizare puternică, comunitățile nu au cum s-o ducă mai bine. „Nu se poate ocupa ministrul Transporturilor de un podeț din comuna X, pentru că habar nu are că e o problemă acolo, pe când cetățenii comunei văd că nu pot trece peste pod pentru că s-a rupt. Nu se poate ocupa ministrul Sănătății, mai bine decât primarul și Consiliul local de problemele din spitalul localității. În România aceste lucruri s-au petrecut de ani de zile, iar spitalele, școlile au fost transferate administrației locale cu responsabilități, dar și cu resurse.”
În context, fostul Președinte al României a menționat că Guvernul generează programe largi, cu finanțări de la Uniunea Europeană sau de la bănci, prin care asigură modernizarea acestor structuri, dar cei care răspund de implementare sunt administrațiile locale, chiar dacă aceasta se face pe creditele angajate de Guvern. Traian Băsescu a specificat că anul acesta, administrațiile locale din România au primit dreptul ca, în afara banilor pe care îi obțin în bugetele proprii, să ia credite de angajament în valoare de 30 de miliarde de lei românești, ceea ce înseamnă aproape 7 miliarde de euro, pentru priorități locale, guvernul garantând aceste credite de angajament. „Eu nu spun că România are o situație ideală la acest capitol, dar fără astfel de soluții, comunitățile locale nu au cum să se dezvolte și viața în comunitate nu se poate îmbunătăți. Ceea ce cred din convingere, este că nu există Guvern care să cunoască mai bine problemele comunei X sau Y, decât administrația locală, iată de ce trebuie să dai responsabilități APL, dar fundamentat pe resursa financiară.”
Potrivit fostului primar de București, descentralizarea financiară se poate obține din taxe locale, dând exemplul României unde, administrației locale i se opresc direct pe plan local cote-părți din TVA, din impozitul pe venit, ca să nu mai vorbim de taxele pe clădiri, pe terenuri, care sunt ale administrațiilor locale și orice activitate taxabilă pe plan local varsă bani în bugetul comunității pe teritoriul căreia acționează. „Prima problemă a administrațiilor publice locale din RM este că sunt dependente sută la sută de transferurile din bugetul de stat, de bunăvoința Guvernului și asta îi face pe primari extrem de dependenți politic, ceea ce nu este în regulă. România a trecut prin această etapă când Guvernele voiau să țină totul la nivel central, dar ceea ce a impus regula internă a UE în materie de descentralizare a trebuit făcut și am ajuns la acest stadiu pe care eu îl consider satisfăcător, din punct de vedere al descentralizării obligațiilor și resurselor financiare.”
Traian Băsescu a amintit că în România s-a mai pus problema regionalizării pe care inițial a susținut-o, dar văzând ce se întâmplă în Europa și unde poate duce aceasta, generând, în unele cazuri, probleme de suveranitate statelor, a renunțat la această idee. „Nivelul de autonomie trebuie să fie până la stadiul la care niște aventurieri să nu poată declanșa procesul de autonomizare, dincolo de legislația națională, așa cum s-a întâmplat de curând în Catalonia spaniolă. Este clar că descentralizarea ar trebui să fie făcută până la un anumit punct și nu până a crea elemente de putere independentă pe teritoriul național. Atât RM, cât și România au în Constituție enunțat principiul suveranității și al teritorialității. Regionalizări cu autonomizare politică față de guvernul central sunt lucruri riscante. Totuși, autonomizarea comunităților este obligatorie pentru a crește nivelul de prosperitate al acestora. Până la urmă, ideea de autonomie nu este una care pleacă de la nevoia de a transfera puterea de la guvernul central, ideea este să transferi înțelepciune, pentru că nimeni nu poate ști mai bine problematica unei comunități, decât un primar, sau un Consiliu local. Și pentru că primarii vor să fie realeși, cu certitudine, cel mai important lucru pe care îl pot face este acela de a dirija resursele către interesele comunităților.”
În luarea sa de cuvânt, directorul executiv al CALM Viorel Furdui a menționat că în Republica Moldova se discută foarte mult și despre reforma administrativ-teritorială, evidențiind faptul că în acest sens, unii fac mai degrabă niște calcule economice, de economisire a resurselor financiare, decât se gândesc la viața oamenilor de după această reformă.
„Unele reforme se fac și sub presiunea partenerilor noștri de dezvoltare. Unii consideră că în RM sunt prea multe primării și că, din acest motiv, unele ar trebui optimizate sau lichidate. Fără a avea o analiză, fără a avea niște modele adaptate la situația care există aici, ni se impun anumite lucruri, care în opinia noastră nu sunt fezabile și pot duce la efecte inverse decât cele așteptate. Avem o problemă majoră în ceea ce privește statele de personal, dar și salarizarea, iar ca argument ni se invocă faptul că Fondul Monetar nu ne-ar permite să le majorăm, sau să avem o politică de salarizare proprie. Dacă în România există un pachet de Legi care garantează autonomia locală, în Republica Moldova, autonomia locală este garantată direct de către Constituție.” Viorel Furdui l-a întrebat pe Traian Băsescu cum să negociem cu partenerii externi în așa fel încât să primeze interesul național.
Potrivit lui Traian Băsescu, la acest capitol lucrurile sunt foarte încurcate, pentru că, de regulă, finanțatorii sunt cei care au dreptate. „Trebuie să știm însă că finanțatorul nu va avea niciodată un acord pe care Guvernul să nu-l accepte. Executivul este cel care trebuie să negocieze, pentru că este cel mai bun cunoscător al problemelor țării. România tot a trecut prin aceste etape când venea Fondul și cerea unele lucruri. Uneori guvernele au cedat, alteori nu, important este că lucrurile au mers înainte. Optimizarea administrativă este un lucru care nu s-a făcut nici în România, din cauza intereselor în alegeri, deși ea trebuie făcută.” Traian Băsescu este convins însă de faptul că optimizarea administrativă poate fi făcută doar după ce ai făcut descentralizare, deoarece altfel nu poți să îți dai seama ce localitate e viabilă și ce localitate nu este viabilă.
„Acum, România este la stadiul în care știe perfect care sunt localitățile viabile dar, deocamdată, nu face optimizarea administrativă. Optimizare nu înseamnă decât reducerea personalului bugetar din localitățile neviabile din punct de vedere financiar. Această discuție trebuie purtată între Guvern și reprezentanții APL, cu cărțile pe față și apoi între Guvern și Fondul Monetar. Sigur că Fondul, dar și UE vor spune că aveți prea multe localități și că în unele sate sunt câte cincizeci de oameni, sau că e părăsit și primăria nu își justifică prezența acolo. Întrebarea este dacă sunt create condițiile pentru a face comasarea administrativă. România a ajuns la 3200 de comune. Acum, cu ocazia descentralizării, se vede că unele nu sunt viabile și că trebuie reanexate comunelor din care au făcut cândva parte.”
Primarii prezenți la eveniment i-au mulțumit lui Traian Băsescu pentru că a împărtășit cu ei din experiența bogată pe care o are în domeniul APL, au vorbit despre înfrățirile cu localitățile din România și despre rezultatele pe care le generează aceste parteneriate.
Serviciul de comunicare al CALM
tel: 022 22-35-09, info@calm.md
