Vocea Basarabiei: Discutăm astăzi despre parteneriatele externe, despre asistența financiară venită din UE, despre problema salariilor în primării, despre miza alegerilor locale, despre stoparea activității fabricii de ciment din Rezina, despre moldovenii din Transnistria cu cetățenie română, despre inițierea rezolvării problemei transnistrene, despre poziția Moldovei vis-a-vis de Rusia, dar și despre poziția cetățenilor din Rezina în privința războiului și a Rusiei cu Simion Tatarov, primarul orașului Rezina. Dvs. de opt ani activați în cadrul administrației locale, dar până atunci ați fost antreprenor?
Simion Tatarov: Și actualmente sunt fondatorul unei întreprinderi de confecții cusute, adică m-am ocupat de producere, am făcut afaceri în domeniul confecțiilor de haine, am fondat o fabrică, ulterior am mai construit una în satul meu de baștină, la Oxentea, raionul Dubăsari, care se află pe malul drept al râului Nistru și în 2015, participând în alegerile locale, am devenit primar al orașului Rezina.
Vocea Basarabiei: Și cum se mănâncă această pâine de primar? Ce gust are această pâine?
Simion Tatarov: Sunt multe probleme, inițial eu credeam că este mai ușor, ca pe parcurs să constat că este mult mai complicat, că resursele financiare care sunt puse la dispoziția administrației publice locale de nivelul întâi, cum este primăria orașului Rezina, sunt niște resurse pentru consum, nu și pentru a dezvolta localitatea, iar la un an distanță, după ce am trecut prin moratoriile la investiții capitale instituite la acea vreme de guvernul Streleț, am înțeles care este situația, am înțeles cum stau treburile în administrația publică și am început să ne asigurăm parteneriate de asistență financiară din partea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. În felul acesta, am început să implementăm an de an proiecte cu asistență financiară din partea partenerilor de dezvoltare.
Vocea Basarabiei: Cât de mult se deosebește Rezina de azi de Rezina anului 2015?
Simion Tatarov: Ar trebui s-o pornim de la educația timpurie, de la grădinițe, unde am avut paturi din plasă metalică și, grație asistenței financiare din partea guvernului român, au fost refăcute, reparate, remobilate toate cele 4 grădinițe care sunt în orașul Rezina, cu un efectiv de aproape 1.000 de copii, 980 de copii.
Vocea Basarabiei: Și încă ce ați mai reușit să faceți în acești 8 ani?
Simion Tatarov: Aceste parteneriate cu Fondul de solidaritate, finanțat de guvernul polonez, terasa doi a orașului Rezina, unde nu am avut rețele de canalizare, am edificat rețele de canalizare, am refăcut infrastructura ori drumurile toate, mai avem restanțe, avem ultimul proiect care e tot pe dimensiunea de sanitație, am beneficiat de asistență financiară din partea guvernului slovac și într-un cartier unde locuiesc cam 300 de gospodari cu case la sol de mai mult de 30 de ani nu aveau rețele de canalizare și apele subterane sunt la suprafață și se dărâmau casele și am edificat rețele de canalizare. Acesta a fost ultimul proiect, dar s-au făcut mult mai multe lucruri: iluminat public stradal, pe care orașul Rezina practic nu-l avea și în comparație cu orașul Râbnița arătam foarte prost. Grație asistenței financiare a Delegației Uniunii Europene la Chișinău, la acea vreme Peter Michalko era un oaspete foarte des în orașul Rezina și-i mulțumesc foarte mult. Acum Domnia Sa este la Baku, în Azerbaidjan, dar mulțumesc foarte mult pentru asistența și prezența de care a dat dovadă.
Vocea Basarabiei: El a fost șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Iată, dvs. ați spus că România v-a ajutat, Polonia a pus umărul, din Slovacia a venit asistență, Delegația Uniunii Europene a oferit contribuții pentru îmbunătățirea calității vieții.
Simion Tatarov: Prin intermediul Programului Națiunilor Unite de Dezvoltare…
Vocea Basarabiei: Dacă nu ar fi fost acest ajutor din partea partenerilor externi, ce dezvoltare ar fi avut orașul Rezina?
Sunt rezervat, la capitolul dezvoltare nu cred că aveam mari succese din simplul motiv că în administrația publică locală ori după ce s-au produs reformele s-a revenit de la județe la raioane, fluxurile financiare din teritorii merg la Chișinău și în tot răstimpul acesta o descentralizare financiară nu s-a mai produs.
Vocea Basarabiei: De ce nu s-a reușit ca să se promoveze această descentralizare autentică?
Simion Tatarov: Din simplul motiv că toți guvernanții, indiferent de coloratura politică, își propun să controleze fluxurile financiare.
Vocea Basarabiei: Dar oare nu ar avea de câștigat mai mult centrul, dacă ar permite ca această descentralizare să fie făcută ca la carte?
Simion Tatarov: Ar avea de câștigat autoritatea publică centrală, nu am mai vorbi despre atâta corupție la nivel central, că toate furturile, tunurile mari de deposedare a banilor publici a Republicii Moldova în toți anii aceștia s-au tras la Chișinău tunurile acestea și furturile mari s-au produs la Chișinău. Or, administrația publică centrală în persoana guvernului, parlamentului, parlamentarii ar trebui să facă legi și trebuie să fie vizionari, să evalueze impactul legilor, iar guvernul, puterea executivă să facă politici și să implementeze aceste legi, iar resursele financiare grație și efortului pe care îl fac agenții economici din teritoriu ar trebui după o formulă bine stabilită, clară să fie descentralizate în teritoriu și oamenii care activează în diferite teritorii să beneficieze de acele depozite care ar fi ulterior investite în infrastructură, în nivelul de confort de viață al locuitorilor, al plătitorilor de impozite.
Vocea Basarabiei: Cereți mai multă voință politică din partea celor care sunt la putere ca să se producă aceste schimbări sau pe ce mai puneți miză astăzi că la nivel local s-ar putea îmbunătăți situația mult și foarte mult, dacă primarii nu vor avea mâinile legate, dacă primarii vor avea mai multă autonomie, dacă primarii vor ști clar cu ce trebuie să se ocupe fără ca să se țină cont de culoare politică, de excesul de politizare a unor probleme?
Simion Tatarov: Primarul astăzi este privit ca un potențial infractor…
Vocea Basarabiei: Nu e chiar așa, dle primar…
Simion Tatarov: …cu toate că este la cel mai înalt nivel de încredere din partea populației.
Primarului îi este arhi-important să-și organizeze o echipă, să aibă consilieri, acest cuvânt ar însemna „a concilia, a consulta” și, având o echipă de consultanți, are șanse de succes, numai așa, altfel nu are.
Vocea Basarabiei: Primăria se situează pe locul întâi, conform sondajelor de opinie, în care cetățenii au încredere.
Simion Tatarov: Unica platformă unde primarii își mai spun păsul, vin cu propuneri și sunt auziți este Congresul Autorităților Locale. Acolo, întrunindu-ne, noi nu suntem împărțiți după coloratura politică, or sistemul electoral care este organizat în Republica Moldova prevede că primarul, venind singur, fiind independent, nu are șanse să administreze eficient teritoriul unde a candidat din simplul motiv că nu va avea o echipă de consilieri. În felul acesta, primarului îi este arhi-important să-și organizeze o echipă, să aibă consilieri, acest cuvânt ar însemna „a concilia, a consulta” și, având o echipă de consultanți, are șanse de succes, numai așa, altfel nu are.
Eu mă tem, am niște temeri că vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova pro-Europa tot ar putea să fie compromis.
Vocea Basarabiei: Și relația primar-consiliul orășenesc care este?
Simion Tatarov: Acum este lucrativă. Mai devreme au fost niște lupte, învinuiri. De ce am zis că primarul este privit ca un potențial infractor? Pentru că ești învinuit că ai furat, ai tot furat. Li s-a pus totul la dispoziție, după ce au studiat toate dosarele de achiziție ș.a.m.d., am întrebat: întrebări sunt? Întrebări nu au mai fost și în felul acesta s-a început colaborarea, pentru că am avut mai multe scrutine electorale și a fost privatizat cuvântul „om bun”, toți ceilalți sunt oameni răi, dacă au o altă viziune. Eu mă tem, am niște temeri că vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova pro-Europa tot ar putea să fie compromis.
