La 13 august, în cadrul unei conferințe de presă au fost prezentate rezultatele evaluării performanței Administrațiilor Publice Locale (APL) în prestarea serviciilor de gospodărie comunală în orașele și municipiile din R. Moldova. Studiul a fost efectuat de către Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) în cooperare cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii în Republica Moldova.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Publice Locale (CALM) Viorel Furdui a prezentat lacunele din acest domeniu, dar și unele soluții ce ar permite îmbunătățirea prestării acestor servicii. „Obiectivul a fost să stabilim unele probleme concrete și să venim cu propuneri realizabile în termen scurt.”
Potrivit directorului executiv al CALM, începând cu anul 2000, serviciile de gospodărie comunală au devenit un domeniu de competență proprie al APL. „La elaborarea și adoptarea cadrului legislativ nu s-a ținut cont de modul de organizare și funcționare a APL, de specificul APL”. Expertul a fost de părere că pentru a avea servicii mai bune trebuie să acordăm mai multă atenție procesului de descentralizare financiară și administrativă, care să mărească posibilitățile APL de a asigura funcționarea serviciilor publice locale. Totodată, având în vedere tărăgănarea și gradul scăzut de implementare a documentelor de politici din domeniul serviciilor publice, se creează impresia că acest domeniu nu constituie în realitate o prioritate a statului”.
Nu există o viziune strategică, o abordare sistemică a problemelor și soluțiilor, ceea ce face și mai dificilă gestionarea serviciilor de gospodărie comunală.
Tocmai din această cauză, dar și a lipsei unei corelații dintre diverse sectoare, adesea banul public nu este utilizat eficient. „De exemplu, APL sunt impuse să cheltuie banii destinați pentru reparația drumurilor anume pentru aceste lucrări, deși în multe cazuri ar fi prioritare construcția apeductelor sau a sistemelor de canalizare și doar după aceste procese să se construiască drumurile.”
O altă problemă atestată de CALM este modul în care sunt finanțate APL raportat la costul real al competențelor și serviciilor prestate. „Necesitatea veniturilor proprii mai mari înseamnă o autonomie mai largă, o posibilitate mai mare de a atrage proiecte și de a realiza anumite lucrări. Progresele limitate în domeniul descentralizării autonomiei administrative și financiare nu au cum să îmbunătățească calitatea prestării acestor servicii”, a punctat Viorel Furdui.
Totodată, centralizarea excesivă a resurselor pentru dezvoltarea infrastructurii și puținele fonduri cu acces direct pentru APL nu permit dezvoltarea acestui domeniu. „Cofinanțarea din partea APL este un alt impediment, mai ales că toate proiectele investiționale impun o asemenea condiție, iar la moment nu există nicio soluție și nicio abordare la nivel de stat a acestui aspect”, a afirmat directorul executiv al CALM. Expertul a fost de părere că fără soluționarea problemei cofinanțării dezvoltarea acestor servicii va rămâne, în mare parte, la nivel de declarații.
Alte impedimente în funcționarea unor servicii publice de calitate sunt lipsa accesului APL la diverse baze de date și a datelor statistice, dar și progresele limitate în domeniul descentralizării și autonomiei administrative și financiare.
În RM nu se atrage atenția asupra faptului că avem 3000 de km de drumuri la nivel național, 6000 km la nivel regional și 35 000 -40 000 km drumuri/străzi din cadrul satelor/comunelor/orașelor/municipiilor (aflate în proprietate și gestionate de către APL de nivelul I.)
Viorel Furdui a amintit că până acum câțiva ani practic nu se alocau bani pentru drumurile de la nivel local. „Din 2017 orice primărie are o anumită sumă de bani pentru reparația și întreținerea drumurilor, cu toate acestea, volumul finanțării este insuficient.” Directorul executiv al CALM a constatat că deși construcția și întreținerea drumurilor este o competență proprie a APL, finanțarea vine de la stat prin transferurile cu destinație specială, ceea ce limitează posibilitățile APL în gestionarea acestor bani. „De exemplu, aceste resurse ar putea fi utilizate ca și cofinanțare sau pentru procurarea tehnicii necesare pentru întreținerea drumurilor.”
La acest capitol, CALM a venit cu mai multe recomandări, printre acestea fiind:
– volumul fondului de finanțare pentru drumurile locale să crească prin acordarea a 100% din taxa pe drumuri ( 50% fiind în prezent);
– transferurile cu destinație specială pentru drumurile locale să fie modificate în transferuri cu destinație generală;
– extinderea posibilităților de utilizare a fondurilor pentru drumuri, inclusiv prin acceptarea lor în calitate de cofinanțare la proiecte de infrastructură mai mari;
– inițierea procesului de elaborare a unui mecanism de finanțare a drumurilor locale în baza mai multor criterii: numărul populației, lungimea drumurilor, numărul de mijloace de transport, etc;
Infrastructura este învechită, incompletă sau inexistentă
Vorbind despre aprovizionarea cu apă și sanitație, Viorel Furdui a menționat că statul își dorește regionalizarea acestui serviciu, ceea ce presupune resurse importante. „ În același timp, din vizorul decidenților statali, practic lipsește sectorul rural și cel al întreprinderilor/prestatorilor de servicii mici. (unde locuiește peste 50% de populație).
Serviciile de aprovizionare cu apă și operatorii/serviciile din mediul rural în prezent sunt în afara unui cadru clar de reglementare normativă și fără un suport/asistență metodologică și tehnică necesară.
Expertul a atras atenția și asupra faptului că situația financiară a majorității întreprinderilor municipale este gravă. „Din anumite motive, ANRE nu reușește să-și realizeze funcția. Iar mai multe APL se plâng pe faptul că avizarea/stabilirea tarifelor de către ANRE este tărăgănată și durează ani de zile, ceea ce conduce la pierderi financiare enorme a serviciilor date.”
Printre recomandările propuse de CALM se numără:
– necesitatea clarificării cauzelor tărăgănării aprobării tarifelor de către ANRE;
– scutirea sau reducerea TVA la 8% pentru întreprinderile municipale din sectorul de aprovizionare cu apă;
– revizuirea modalităților actuale de finanțare a infrastructurii de aprovizionare cu apă și creșterea acestor finanțări;
– crearea unui fond de cofinanțare a proiectelor depuse de APL, etc.
90-95% din depozitele deșeurilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova sunt neautorizate sau ilegale
Dacă în privința drumurilor, a apei și canalizării putem spune că există mai multe progrese, gestionarea deșeurilor rămâne fără atenția corespunzătoare din partea statului. „90-95% din depozitele deșeurilor sunt neautorizate sau ilegale. Abia acum, după 6 ani de la adoptarea strategiei și numai după ce recent a fost aprobat un credit de 100 milioane de euro, se întrevede o perspectivă care prevede construcția unor depozite regionale, fabrici de prelucrare etc.”, a afirmat Viorel Furdui.
Printre alte probleme stringente s-a menționat lipsa unui fond/program special și distinct pentru domeniul deșeurilor, după modelul Fondului ecologic, Fondului rutier, Fondul pentru eficiență energetică etc.
Printre recomandările CALM în vederea creării condițiilor pentru gestionarea acestui serviciu a fost instituirea/desemnarea unei structuri (agenții, autorități) de reglementare, responsabile pentru avizarea și suportul metodologic al APL/prestatorilor de serviciu în acest domeniu. Ar putea fi o agenție comună cu serviciul aprovizionării cu apa și alte servicii comunale. În acest sens, Viorel Furdui a prezentat modelul României, acolo unde a fost creată Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.).
Directorul executiv al CALM a amintit că atât în cazul gestionării deșeurilor, aprovizionării cu apă, dar și altor servicii de gospodărie comunală, la nivelul APL lipsește un instrument efectiv de constatare și sancționare a contravențiilor. „Altfel spus, lipsește instrumentul numit poliție locală. De asemenea, este nevoie de soluții intermediare pentru depozitele care există, de crearea unui fond special destinat anume domeniului gestionării deșeurilor, elaborarea unei metodologii de calculare/aprobare a tarifelor în acest domeniu, etc.”
Viorel Furdui și-a exprimat speranța că se va ține cont de toate aceste recomandări, menționând că aceste concluzii reprezintă o sinteză a experienței CALM, a opiniei reprezentanților APL și a altor actori relevanți.
Evaluarea performanței Administrațiilor Publice Locale(APL) în prestarea serviciilor de gospodărie comunală în orașele și municipiile din R. Moldova a fost efectuată de către Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) și Congresul Autorităților Locale din Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii în Republica Moldova. Unele dintre concluziile studiului ar fi că cetățenii nu prea știu ce se face în primărie și nu există date comparative între comunități. „Când nu există date, APL nu urmărește dinamica calității serviciilor furnizate, operatorii furnizării serviciilor au responsabilitate redusă, investițiile nu se fac acolo unde e necesar, primarii și consilierii sunt aleși în baza mesajului, nu a meritului”, a afirmat coordonatoarea proiectului, Polina Panainte.
Serviciul de Comunicare al CALM
