Sergiu Palihovici: „De transparență avem nevoie oricând, oriunde și tot mai mult”

În dialog cu secretarul general adjunct al Guvernului, despre Săptămâna Transparenței.

Republica Moldova marchează Săptămâna Transparenței, în cadrul căreia 30 de primării din 17 raioane promit să fie mai accesibile cetățenilor. Valentina Ursu a stat de vorbă despre semnificația acestei manifestări cu Sergiu Palihovici, secretarul general al Guvernului.

Europa Liberă: E Săptămâna Transparenței în cadrul administrației locale. Domnule Sergiu Palihovici, să înțelegem că până acum transparența nu era acasă, vorbind de autoritățile locale?

Sergiu Palihovici: „De transparență avem nevoie oricând, oriunde și tot mai mult. Pentru că trebuie să recunoaștem că, dacă vorbim de procesul decizional, făcând trimitere numai la un studiu recent, realizat de către Organizația Națiunilor, s-a constatat că noi avem cam 90% din cetățeni care nu au nicio atribuție la procesul decizional dintr-o comunitate sau alta. 75% dintre cetățenii unei comunități nu au participat în general niciodată la nicio adunare locală. Deci, cifrele sunt foarte alarmante.”

Europa Liberă: Cetățeanul nu se implică, dar încearcă să judece și edilul, și funcționarul public local. Știu că cea mai mare confruntare între cetățean și administrația locală este atunci când se vorbește despre banii care vin din fonduri europene, din străinătate, și felul cum se gestionează aceste resurse financiare în sat, în comunitate. Lumea nu prea știe cât se cheltuie pentru drumul renovat, pentru școala renovată, grădiniță, apeduct, cazangerie.

Sergiu Palihovici

Sergiu Palihovici: „Există un mecanism foarte bun ca, în rezultat, cetățeanul din localitatea concretă să cunoască care sunt realitățile legate de cheltuirea banului public și vorbesc, chiar dacă el este puțin poate stresant și unul care să deranjeze într-un fel cetățeanul acestei comunități, după mine, el este foarte eficient în varianta în care noi participăm cu o contribuție, de exemplu, la edificarea și construcția mai multor obiective de menire gospodărească din localitatea respectivă. Și în cazul dat varianta în care omul participă nemijlocit și cu banul lui, de obicei, cota respectivă se cifrează în jur de 10% procente din suma totală a investițiilor.”

Europa Liberă: În anumite proiecte e chiar simbolică, din câte cunoaștem.

Sergiu Palihovici: „Da, chiar foarte simbolică. Dar este o necesitate pentru a recurge anume la acest procedeu, la acest mecanism pentru ca să asigurăm participarea cetățenilor nemijlocit la procesul decizional și la tot ceea ce se întâmplă în localitate. Pe de altă parte, de a impune autoritățile publice locale să fie foarte transparente în situația în care trebuie să dea darea de seamă pentru cheltuirea banului public.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că totuși unii primari, unii funcționari din administrația locală nu îmbrățișează ideea transparenței și mai fac mișmașuri…

Sergiu Palihovici: „Absolut. Dar fac acei edili, acei primari care în fond nu cunosc toate avantajele unui proces foarte transparent, în mod special în varianta în care acest proces ar trebui în final, la următorul scrutin electoral, să scoată o mulțime de întrebări pe care, eventual, ar putea să le aibă cetățenii față de el. Și acesta este cel mai mare avantaj și de acest lucru trebuie să-și dea seama cei care vor să aibă o continuitate, bineînțeles, în fotoliul de primar.”

Europa Liberă: Știți care e reproșul administrației locale? Dați-ne mai multă descentralizare și atunci transparența de la sine va fi asigurată.

Sergiu Palihovici: „Bineînțeles, putem să vorbim despre foarte multe reproșuri. Și eu tot aș putea să vorbesc, în mod special atunci când mă refer la capacitatea autorităților publice locale de a face față unei sau altei provocări. Pentru că aici sunt foarte multe semne de întrebare și în situația respectivă cred că transmiterea propriu-zisă a competențelor, chiar dacă vorbim în varianta cea mai fericită, atunci când ele sunt acoperite de mijloace și resurse financiare, nu întotdeauna atestă o pregătire adecvată și necesară din partea autorităților publice locale de a face față acestui proces. Și aici sunt foarte multe lucruri care trebuie puse la punct. În primul rând un mecanism care ar atesta capacitatea autorităților publice locale, acum noi suntem în acest proces, eu îl numesc, cu alte cuvinte, BAC-ul în administrația publică locală.”

Europa Liberă: Și când va fi el susținut?

Sergiu Palihovici: „Noi planificăm până la alegeri să trecem prin procedura aprobării acestui mecanism în ședință de guvern.”

Europa Liberă: Administrația locală poate să ajungă să fie una de importanță națională?

Sergiu Palihovici: „Administrația publică locală este cea mai importantă verigă în administrația publică în țară.”

Europa Liberă: Teoretic, da. Ceea ce aflăm de la cei din primării, din comune e că deocamdată mai degrabă îi regăsim în rol de cerșetori, trebuie să bată pe la ușile guvernanților, pe la ușile miniștrilor, deputaților și mai puțin să obțină ceea ce își doresc ei, de ce are nevoie comunitatea, localitatea.

Sergiu Palihovici: „Nu spun că oamenii nu au dreptate. Noi avem multe lucruri de realizat și pe o parte, și pe alta, deci, vorbim și de acțiuni necesare a fi realizate, și în administrația publică locală, dar și în atitudinea administrației publice centrale, în mod special în mecanismele promovate în  implementarea mai multor proiecte. Și aici eu am să mă refer la o situație mai concretă, având în vedere faptul că la noi încă există puternic conturat elementul politic, prezent în distribuirea fondurilor. Și atunci politicienii sau cei care reprezintă propriu-zis resursa administrativă trebuie să se gândească că de fapt…”

Europa Liberă: …nu culoarea politică trebuie să decidă.

Sergiu Palihovici: „Da, culoarea politică a primarului nu înseamnă culoarea politică a localității respective. Pentru că omul până la urmă votează gospodarul, votează omul concret și mai puțin la sat, în mod special în administrația publică locală mai puțin partidul. Deci, nu este cazul să pedepsim aici autoritatea publică locală, pe cutare sau cutare, punând în capul mesei factorul politic.”

Europa Liberă: Știu că nedreptățile cele mai mari apar atunci când se repartizează iarăși anumite mijloace financiare pentru că există încă o verigă care se numește raionul și, iată, în funcție de cum cei de la raion decid că trebuie să ajungă banii într-un sat sau altul așa se procedează.

Sergiu Palihovici: „Da. Pornind de la experiența mea scurtă, mă refer la mandatul de consilier municipal Chișinău, am pus atunci bazele și am instituit o practică care nu se respectă întocmai de către autoritățile primăriei Chișinău, atunci când toate mijloacele care urmau să fie cheltuite și investite în infrastructura locală din suburbiile municipiului Chișinău să aibă un stăpân. Deci, să fie cheltuite și, respectiv, administrate de către autoritățile publice locale din suburbii. Același lucru l-am făcut și la nivel central. Anul acesta este anul în care a continuat, să spunem așa, practica 2013, dar într-un mod mai accentuat, atunci când mijloacele din Anexa nr.6  la bugetul public național, mijloacele orientate spre investiții capitale au fost îndreptate nemijlocit în autoritățile publice locale, ocolind în cazul dat administrația raională. Același lucru s-a făcut și în raport cu Fondul Rutier. Deci, este o premieră care de altfel a avut și conotații nu prea bune pentru că, dacă vorbim despre ziua de astăzi, noi avem în jurul la trei miliarde de lei, bani din bugetul public național care au fost repartizați pentru investiții capitale care încă nu și-au găsit menirea în sensul investirilor. Aceasta încă o dată vorbește despre nepregătirea autorităților în sensul de a asimila aceste fonduri.”