Mai de voie, mai de nevoie, se pare că multe sate și orașe de la noi vor dori să aibă cîte un frate în România și asta, datorită unei inițiative recente a Guvernului român. Prim-ministrul Dacian Cioloș a declarat că ”vor fi privilegiate oraşele şi comunele din R. Moldova, care au înfrăţiri cu localităţi din România”, ceea ce înseamnă că vor fi lansate proiecte pentru dezvoltarea acestora.
”E o salvare, e o gură de aer pentru noi, în condițiile bugetului auster pe care-l avem”, a declarat pentru ”Expresul” Ion Harea, șeful Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, după care a accentuat: ”Comunicarea între primarii de la noi și, respectiv, cei din România, ar dezvolta și o atitudine europeană față de multe lucruri. Pentru o asemenea inițiativă chiar trebuie să mulțumim Guvernului României”.
De 15 ani, tot tentative
Inițiative de a apropia localități de pe cele două maluri ale Prutului au existat și anterior.
Prin anul 2000, Consiliul Județean Ungheni și-a trasat, în planurile de activitate, crearea condițiilor pentru o colaborare mai eficientă între primăriile de aici și de dincolo.
A urmat apoi, în februarie 2008, lansarea unui proiect, numit ”Ruralia”, inițiatori fiind Asociaţia “Peace&Action” din Iaşi și Casa Antreprenoriatului din Ungheni. Atunci, 16 primari: cîte opt din județul Iași și, respectiv, raionul Ungheni, au semnat un Contract de parteneriat, prin care se pronunţau pentru înfiinţarea unei organizaţii transfrontaliere pentru cooperare şi dezvoltare rurală, care ar fi avut menirea să dinamizeze dezvoltarea economică şi socială a comunelor din zonă.
Mai departe, însă, nu s-a mers. Dorin Budeanu, responsabil din partea Ungheniului, explică eșecul prin faptul că a intervenit politicul.
În noiembrie 2011, a existat o nouă tentativă. Președintele Consiliului Județean Iași, Constantin Simirad, a lansat o campanie de înfrățire între comunele din Iași și cele din raioanele Ungheni și Nisporeni. Nici aceasta nu a luat foc, deși își exprimaseră disponibilitatea de a porni discuțiile în vederea unor eventuale înfrățiri 75 de primari ieșeni din cei 93. În schimb, potrivit lui Ion Harea, pe atunci consilier al președintelui Constantin Simirad, ”au fost doar 2-3 solicitări din partea noastră”.
Mai receptivi?
Fiind întrebat dacă, de data aceasta, primarii noștri vor fi mai receptivi, Ion Harea a răspuns: ”Din moment ce vor auzi că există finanțări directe, cred că vor fi mai interesați. Iar o eventuală înfrățire îi va responsabiliza și chiar îi va școlariza. Las’să comunice, căci comunicarea dezvoltă”. În aceeași ordine de idei, dînsul a mai făcut o remarcă: ”Ne mișcăm foarte încet, pentru că primarii noștri sînt reticienți. Lor le este mai ușor să meargă la Consiliul raional sau la Guvern, avînd acolo careva pile, să ceară bani și să-i primească. Relația cu partea română presupune competență și o responsabilitate mai mare”.
Ce spun președinții de raioane?
Ion Artene, Nisporeni:
Inițiativa premierului român este foarte binevenită și apreciată de comunitățile locale. Acum rămîne ca fiecare primărie să stabilească relații de colaborare și acorduri de înfrățire, iar cei care au deja stabilite astfel de acorduri, să inițieze proiecte comune de investiții. Deja am distribuit o circulară în primării pentru a identifica localități cu care își doresc să inițieze relații de fraternitate. Cît privește susținerea acestor inițiative de către Consiliul Raional Nisporeni, aș putea spune că, în contextul descentralizării și autonomiei locale, chestiunile respective vin în strictă relație de colaborare particulară între localitățile de la noi și din România. Noi doar le aducem la cunoștință despre inițiativa părții române. În rest, va depinde de dorința și inițiativa fiecărei primării și consiliu local de a stabili astfel de relații.
Sergiu Artene, Călărași:
Inițiativa premierului României este un pas concret spre reunificarea țării. Eu nu doar o susțin, ci sînt cu ambele mîini pentru reunificare. Cred că Republica Moldova ar fi trebuit să fie parte componentă a țării-mumă. Pînă atunci, însă, acționăm în vederea apropierii noastre. Orașul Călărași este înrudit cu orașul Călărași din România de aproape zece ani. Un acord de colaborare există și între raionul Călărași și județul Prahova. Săptămîna trecută, Primăria Călărași a semnat un acord de colaborare cu orașul Covasna.
Recent, am expediat Consiliului Județean Prahova toată informația cu referire la localitățile din raionul Călărași, pentru ca ei să selecteze zece dintre ele pentru înfrățiri cu localități din județul Prahova. Vom discuta subiectul respectiv și în cadrul întîlnirii cu conducerea Asociației Euroregiunii ”Siret-Prut-Nistru”. În luna aprilie, voi fi la București, unde va fi pusă în discuție și această temă. La ora actuală, din cîte știu eu, nici o localitate rurală din raionul Călărași nu este înrudită cu vreo localitate din România.
Ludmila Guzun, Ungheni: Am solicitat deja o informație despre situația actuală: care primării din raion au acorduri de colaborare și fraternitate cu primării din România, cît de funcționale și viabile sînt. În scurt timp, specialiștii Consiliului Raional o vor pregăti, după care ne vom întruni și vom discuta ce întreprindem în continuare. Noi vom asista primăriile care-și vor exprima dorința de a se înfrăți cu localități din România. Am discutat cu oficiali de la Asociația Euroregiunii ”Siret-Prut-Nistru” în vederea identificării, în România, a unor localități similare cu ale noastre ca număr de populație, ca dezvoltare, pentru o eventuală înfrățire. Consider că astfel de relații ar fi binevenite, mai ales că primarii din România au mult mai multă experiență în ceea ce privește atragerea fondurilor europene, în administrarea publică, astfel că primarii noștri ar avea ce prelua de la ei.
