Conflictele de interese, etica și transparența, dar și incompatibilitățile în administrația publică locală au fost temele sesiunii de schimb de experiență care s-a desfășurat în perioada 15-18 decembrie, la Sinaia, România. Evenimentul a fost organizat pentru Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), în cadrul proiectului „Îmbunătățirea accesului și calității serviciilor pentru cetățeni – o administrație publică transparentă și responsabilă”, finanțat prin Granturi Norvegiene, în cadrul Programului Dezvoltare Locală, de către Asociația Comunelor din România (ACoR). Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, explică de ce tematica ce vizează conflictele de interese este una deosebit de importantă pentru administrația publică locală din Republica Moldova.
Treizeci de primari și experți ai CALM au participat la sesiunea de schimb de experiență ce s-a desfășurat la Sinaia, România…
Viorel Furdui: Acest eveniment este organizat de către Asociația Comunelor din România (ACoR), în cooperare cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu sprijinul Asociației Municipalităților din Norvegia. Este un eveniment destul de important pentru noi toți deoarece, în afară de cele două asociații din Republica Moldova și România, au participat și directorul executiv al Asociației Municipiilor din Serbia, dar și experți din Norvegia care, de asemenea, au prezentat din experiența țărilor lor la capitolul transparență, incompatibilități, conflicte de interese etc., teme care sunt actuale și pentru R. Moldova. Au fost dezbateri aprinse, am aflat mai multe și din experiența României la acest capitol, care au fost avantajele, dar și greșelile comise și ce ar fi util de preluat în RM. Originalitatea acestui eveniment constă în faptul că am avut posibilitatea să vedem cum funcționează sistemele anticorupție, tot ce înseamnă conflicte de interese, transparență în patru state: Norvegia, România, Serbia și R. Moldova și să încercăm să vedem unde există atuuri, dar și unde sunt aspecte negative. În mod special, ne-a plăcut abordarea care există în Norvegia și care începe de la încrederea în cetățeni, în autoritățile administrației publice locale, ei nu au un sistem foarte sofisticat, acolo există tradiție și o cultură de mulți ani, punându-se accent pe prevenire, pe faptul că la început sunt atenționați cei care, probabil, au încălcat anumite norme, de regulă, neintenționat. Respectiv, la ei se acordă atenție măsurilor de informare și după aceasta, în anumite cazuri foarte grave, se aplică niște sancțiuni mai dure. Totodată, în Republica Moldova e totul invers, din cauza unei tradiții autoritare, moștenite din Uniunea Sovietică, acolo unde statul avea o neîncredere totală în cetățenii săi și autoritățile publice locale, iar acest lucru a creat un sistem represiv pe care l-am moștenit prin intermediul diverselor instituții. Ca și consecință, în Republica Moldova există o abordare inversă, unde din start toți cetățenii, inclusiv cei din APL, sunt tratați cu suspiciune, cu o mare doză de neîncredere. De aici putem deduce că scopul întregului sistem dar și a organelor care au menirea de a combate corupția este de a pedepsi, nu de a combate, de a informa, de a pregăti, de media și de a corecta. Totodată, noi vedem că cu cât sunt mai stricte regulile, legile, acțiunile organelor de forță, cu atât acestea generează o repulsie mai mare, o atitudine inversă din partea cetățenilor și a APL, dar și o mare neîncredere în organele statului care, adesea fac abuz sau exces de zel. În rezultat, așa și nu se obține principalul obiectiv care se urmărește prin crearea acestui cadru legal și instituțional în domeniul combaterii corupției.
Dar și demotivează aleșii locali…
Viorel Furdui: Este un alt aspect foarte important. Noi avem multe cazuri când, din cauza acestei abordări greșite, în opinia noastră, care deseori pot fi folosite ca instrumente de presiune împotriva celor incomozi din APL, foarte multă lume este demotivată să mai continue activitatea în APL și vorbim de oameni de calitate. În general, în Republica Moldova, în lipsă de resurse financiare și umane, administrația publică locală se bazează extraordinar de mult pe inițiativa locală. Și în aceste condiții, sistemul existent în domeniul conflictelor de interese și luptei anticorupție demotivează cetățenii și agravează problemele, în loc să le soluționeze.
Am putea schimba ceva în acest sens?
Viorel Furdui: În cadrul acestui eveniment la care participăm cu un grup mare de primari, foarte bine au fost identificate problemele cu care ne confruntăm și în baza lor vom putea să venim cu unele propuneri, abordări noi pentru factorii de decizie din RM. Ne dorim ca sistemul existent în domeniul conflictelor de interese, luptei anticorupție la nivelul APL să fie revăzut, perfecționat și să devină mult mai efectiv, dar și orientat spre cei care lucrează în APL, corelat la realitățile RM. Să nu perpetueze aceste practici când unele idei străine nu sunt adaptate la condițiile reale instituționale, legale, financiare, în care există administrația publică locală. O altă concluzie este că în cazul acestui subiect foarte sensibil cum este lupta anticorupție și transparența, conflictul de interese, problematica este mult mai complexă decât reducerea ei la sancționare și pedepsire în anumite cazuri minore, pe când în cazuri de corupție mare, când în astfel de conflicte de interese sunt implicați mari demnitari de stat, să nu prea funcționeze sistemul. Deocamdată, sistemul este orientat pe primari, pe funcționari din primării care, de foarte multe ori, nici nu cauzează vreun prejudiciu sau încălcările lor sunt minore și adesea sunt comise nu intenționat, dar pentru că la nivel de sistem există mari probleme în ceea ce înseamnă expertiza, buni specialiști, asistență și resurse. În această direcție cred că trebuie să avansăm și în Republica Moldova.
