La 1 februarie, la Chișinău a avut loc conferința autorităților locale și regionale, la care au participat circa 800 de primari, președinți de raioane, reprezentanți ai Guvernului și ai misiunilor acreditate la Chișinău. Ați participat la acest eveniment?
Viorel Furdui: Nu am fost la eveniment, deoarece s-a anunțat că acesta este un dialog direct între guvernare și fiecare primar, sau reprezentant al APL. Probabil guvernarea nu a considerat de cuviință să invite CALM – o organizație care unește majoritatea primarilor și autorițăților locale din R. Moldova. La ora actuală, mai mult de 800 de orașe și sate sunt membre CALM. Totuși, noi nu ne supărăm că nu ne-au invitat, considerăm că a fost un dialog util și interesant, a fost un prilej bun de a discuta la ce etapă suntem la capitolele autonomie, democrație locală și descentralizare. Menționez că în acest an, ziua de 1 februarie a coincis cu împlinirea a 20 de ani de la intrarea în vigoare în RM a Cartei Europene a Autonomiei Locale, semnată și ratificată de RM cu un an mai devreme, în 1997. Anume din acest motiv, în 2012, la inițiativa CALM s-a decis ca Ziua autonomiei locale și a lucrătorului din APL să fie marcată la 1 februarie.
Totuși, la conferință a fost prezentă colega DVS., președintele CALM Tatiana Badan. Cu siguranță și DVS. ați urmărit acest eveniment. Care era atmosfera în sală?
Viorel Furdui: E bine ca măcar o dată în an să discutăm despre problemele din autonomia locală. Acesta era și unul din obiectivele propuse la inițierea acestei sărbători. Autoritățile centrale, cele regionale și locale, împreună cu partenerii de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea să comunice. În cadrul acestui eveniment, pe de o parte, s-a vorbit despre unele reformele efectuate și despre unele succese, pe de altă parte, dna Tatiana Badan, dar și șeful delegației UE la Chișinău Peter Mihalko sau Ambasadorul SUA în RM James Pettit au adus în discuție unele restanțe din domeniul APL, cum ar fi descentralizarea financiară, controlul și politizarea excesive a APL. Președintele CALM a menționat că în ultimii ani în autonomia locală se atestă o atmosferă de frică, deoarece foarte ușor se deschid dosarele penale, primarii sunt reținuți. Un exemplu în acest sens poate fi cel a primarului de Taraclia, care, pentru că a tăiat un arbore deja uscat a umblat prin instanțe doi ani pentru a-și demonstra nevinovăția. Până la urmă și-a demonstrat nevinovăția, dar nimeni nu și-a cerut scuze măcar pentru această eroare. Un alt exemplu este în cazul primarului de Basarabeasca, acolo 20 de mascați au venit să-l aresteze, doar pentru că cineva a crezut că edilul nu și-a îndeplinit unele obligațiuni. Aceste presupuneri nu au temeiuri de a deschide un dosar administrativ, nu tocmai unul penal, în aceste condiții ne întrebăm de ce să umilești public un ales local, căruia cetățenii i-au încredințat votul?
Toate aceste momente negative care apar în activitatea primarilor sunt acumulate într-un anume fel de către CALM, ca să le prezentați instituțiilor statului și poate așa vor fi efectuate niște modificări în legislație, astfel ca asemenea situații să nu se mai repete?
Viorel Furdui: În 2016 am avut o colaborare foarte bună cu autoritățile centrale, lucru menționat și de Tatiana Badan în discursul său. Grație acestui dialog am obținut niște rezultate foarte bune. În acest sens, împreună cu guvernarea am reușit să descentralizăm schimbarea destinației terenurilor agricole. Pe lângă faptul că această competență a fost transmisă APL, aceasta a început să genereze venituri suplimentare pentru APL. Am reușit să obținem dreptul fiecărei primării de a se adresa la Curtea Constituțională, în cazul în care se consideră că se încalcă principiile constituționale ale autonomiei locale. O altă victorie comună a fost descentralizarea Fondului Rutier. Astfel, din 2017, fiecare primărie primește o sumă anumită pentru drumuri, fără a fi implicat politicul, doar după unele criterii tehnice, cum ar fi numărul populației din localitatea respectivă. Până acum era în competența APL să repare drumurile, dar banii erau la puterea centrală. Acești bani se repartizau la nivel regional sau la nivelul II, iar de acolo se direcționau după niște criterii care nu erau clar stabilite. Acum, această realizare oferă posibilitatea APL să-și planifice activitățile de reparație a drumurilor. Unii susțin că suma este prea mică, dar noi considerăm că tot e mai bine decât deloc. Plus la aceasta, cu acești bani ai deja mai multe șanse să câștigi un proiect mai mare. CALM a avut o relație foarte bună cu guvernarea, dar, din păcate, la un moment dat dialogul a dispărut. Nu putem să ne dăm seama de ce s-a întâmplat acest lucru, dar presupunem că s-a schimbat conjunctura. S-au început procesele de intimidare a primarului de Taraclia, Basarabeasca, a altor primari, iar CALM a luat atitudine în apărarea acestora. Ministrul Justiției Alexandru Tănase a recunoscut public că în RM mult prea ușor se intentează dosarele penale și mult prea ușor oamenii sunt arestați. Pe parcursul anului 2017, împreună cu colegii găgăuzi, am venit cu o serie întreagă de propuneri către guvernare, cum ar fi descentralizarea financiară. Au fost un set întreg de propuneri despre cum ar trebui de repartizat impozitele, pentru ca mai mulți bani să rămână în teritoriu, sau să dăm mai multă libertate APL pentru a colecta aceste impozite și astfel să putem soluționa problemele de la nivel local. Am venit cu propuneri de modificări în domeniul salarizării APL, în acest context le mulțumim colegilor din UTA Găgăuzia pentru că au folosit dreptul la inițiativă legislativă și chiar astăzi am fost în Parlament și am încercat să îi convingem pe deputați să aprobe modificările în legislație, valabile pentru întreg teritoriul RM. Modificările din domeniul salarizării sunt necesare, deoarece avem nevoie de specialiști buni, iar cu salariile care sunt astăzi nimeni nu vrea să se angajeze în APL. Am venit și cu propuneri ce ar impulsiona creșterea economică locală, la inițiativa CALM 8 orașe au obținut statut de municipiu, inclusiv Ceadâr-Lunga, ceea ce înseamnă un buget mai mare pentru aceste localități. CALM având o bază de expertiză foarte bună, în funcție de solicitările ce vin din teritoriu, își îndeplinește atribuțiile elaborând inițiative, propuneri pentru autoritățile centrale. Noi trebuie să fim partenerii guvernării, nu ne dorim să fim oponenți.
Premierul Pavel Filip a anunțat despre inițierea unei platforme de dialog între APC și APL. Dvs. considerați că există Comisia Paritară, care a fost constituită tocmai pentru acest dialog. Cum credeți, cât de sinceră este puterea centrală și cât de multă descentralizare pot accepta APC?
Viorel Furdui: Toate aceste discuții trebuie să aibă loc într-un format instituționalizat. Pentru a discuta toate aceste competențe, propuneri, trebuie de discutat sistematic și deschis, având competențele necesare. Legea descentralizării administrative din 2006 prevedea crearea acestei Comisii Paritare. Deoarece majoritatea guvernărilor se uită de sus în jos la APL, la un moment dat se credea că în Comisia Paritară ar trebui să fie 99% reprezentanți ai APC și doar 1% format din APL. În asemenea caz ar trebui de consultat dicționarul pentru a vedea ce înseamnă paritate. În sfârșit, în 2016 s-a stabilit că această Comisie Paritară va fi formată în proporție de 50% din APC –miniștri și premierul și 50% APL. Acesta este un format instituționalizat, dar din păcate potențialul acestei Comisii nu a fost folosit. Ultima dată ne-am întrunit în cadrul Comisiei Paritare circa un an și jumătate în urmă. Pe parcursul anului 2017 nu a avut loc nicio ședință. Premierul Pavel Filip a propus la 1 februarie să se creeze ad-hoc un grup de lucru care va avea un dialog direct cu miniștrii. Întrebarea noastră este de ce trebuie să formăm un nou grup de lucru, în cazul în care există deja Comisia Paritară? Putem crea în cadrul acestei Comisii subgrupe specializate în finanțe, economie, dezvoltare regională, probleme sociale, învățământ și cultură, ș.a. Jumătate dintre reprezentanți să fie APL și jumătate APC. Acesta ar fi un format care ar putea lucra și cu siguranță va genera rezultate. Noi am pregătit o adresare în care se regăsesc aceste idei și pe care o vom expedia Guvernului, în speranța că se va alege această cale. De ce să renunțăm la acest format instituționalizat, adoptat prin Lege și ni se propune în schimb un grup oarecare, cât de reprezentativ va fi acesta și cât de legal? Sperăm că acest grup propus de premierul Pavel Filip am putea să îl includem în cadrul Comisiei Paritare. Premierul a propus ca din grup să facă parte 9 secretari de stat și 9 primari. Secretarii de stat au în spate instituții întregi, iar primarii aleși la întâmplare cât de reprezentativi vor fi? Pentru aceasta, în lumea întreagă există asociații, așa cum este și CALM, care este reprezentativ, având peste 800 de membri din cele 898 de primării. CALM are expertiză, are experți, juriști, economiști, ș.a.m.d, care ar putea în condiții paritare să discute cu reprezentanții instituțiilor de stat. În aceste condiții noi am avea un dialog real și un efect real al acestor discuții.
Nu o singură data ați vorbit despre reforma APL. Cum credeți, ce cale va adopta RM în reforma APL și care este contribuția CALM în aceste procese?
