La 21 martie, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a împlinit 8 ani de la înființare. Pentru țările cu o democrație avansată o asemenea experiență este mică, în condițiile Republicii Moldova, cu o societate dezbinată pe diverse criterii, 8 ani de activitate a CALM înseamnă un rezultat remarcabil al aleșilor locali. Despre cum au reușit primarii să-și unească forțele în cadrul unei singure asociații, despre activitatea și reușitele acestei instituții a vorbit, în cadrul unui interviu la postul de radio Plai, directorul executiv al CALM Viorel Furdui.
Ce reprezintă Congresul Autorităților Locale din Moldova?
– CALM a fost creat în 2010 și pentru acele timpuri a fost ceva inedit, neobișnuit, deoarece această organizație a reușit să unească, practic, majoritatea autorităților locale din RM. Este un rezultat deosebit pentru o societate dezbinată pe criterii politice, etnice, orientare geopolitică ș.a.m.d. A fost un semnal pozitiv pentru întreaga societate că totuși se poate ca oamenii să se unească în cadrul unei organizații pentru a găsi soluții la unele probleme comune. Anume pentru aceasta a fost creată această platformă – să soluționeze problemele cu care se confruntă satele și orașele din Republica Moldova, dar ele sunt multiple – începând de la lipsa infrastructurii, posibilitățile financiare limitate, impedimentele la accesarea fondurilor, asistența socială ce lasă de dorit ș.a.m.d. Aceste probleme s-au acumulat nu un an, doi, dar o perioadă lungă de timp. În rezultat, astăzi CALM întrunește peste 800 de sate și orașe din RM din cele 897 unități administrativ-teritoriale. Prin crearea CALM am reușit să unificăm vocea APL și împreună încercăm să convingem factorii decizionali din RM că trebuie să schimbăm legislația, să avem mai multă încredere în primari (în condițiile în care în sondaje ei beneficiază de cea mai mare încredere din partea populației, alături de biserică, iar această încredere trebuie să o umplem cu conținut, cu competențe, cu resurse, ca ei să aibă posibilitatea să schimbe lucrurile la nivel de sate și orașe). Dacă urmărim evoluția din ultimii 15 ani a satelor și orașelor noastre observăm că tot ce s-a făcut în aceste unități-administrative, în mare parte, se datorează APL. Primarii împreună cu consiliile locale și cu contribuția comunităților locale au încercat să schimbe la față satele și orașele noastre.
A cui a fost inițiativa de a crea acest Congres?
– În Republica Moldova au mai fost încercări de a uni primarii, autoritățile locale, însă din diferite motive nu s-a reușit. În 2009, un grup de primari a decis să lase la o parte diferențele legate de ideologie, politică, ș.a. și să se focuseze strict pe problemele autonomiei locale, descentralizării financiare și economice, pe problemele concrete ale satelor și orașelor noastre. Astăzi putem constata că această inițiativă a dat roade și ne bucurăm că la acel moment majoritatea actorilor, inclusiv politici au susținut această inițiativă. E important ca nimeni să nu se creeze impedimente în acest proces, doar așa avem sorți de izbândă. Au fost și încercări de a ne dezbina, dar am reușit să le depășim. În 2009 erau mai multe asociații de primari, erau toți dispersați, dar mai mulți primari au reușit să ajungă la un consens și să le unifice pe toate aceste organizații, dar și toate autoritățile locale în cadrul acestei platforme numită Congresul Autorităților Locale din Moldova care, deși abreviat e CALM, nu întotdeauna a fost calmă, pentru că uneori, mai ales la început, este nevoie să te impui, să demonstrezi de ce trebuie să fii luat în considerare.
Ce a reușit să facă Congresul Autorităților Locale din Moldova în acești opt ani de activitate?
– CALM are parteneri foarte buni în diverse țări – Norvegia, Danemarca, Finlanda, cu tradiții de sute de ani în domeniul administrării locale. Comparativ cu ei s-ar părea că sunt bebeluși, dar datorită faptului că primarii noștri au avut capacitatea de a înțelege că trebuie să fie uniți pentru a promova drepturile și interesele satelor și orașelor noastre am reușit să realizăm lucruri importante. Printre cele mai recente realizări cu un efect concret asupra fiecărei localități este schimbarea modului de repartizare a banilor pentru drumurile din Republica Moldova. Timp de 20 de ani în satele și orașele noastre nu veneau direct bani pentru reparația drumurilor, ei se acumulau la centru și cineva îi împărțea după bunul plac. De la sfârșitul anului 2016 și deja pe parcursul anilor 2017 și 2018 se implementează un nou sistem de repartizare a Fondului Rutier, așa încât în fiecare sat, în fiecare oraș să ajungă o sumă anumită pentru reparația și întreținerea drumurilor, cifră stabilită după numărul de populație al localității. Sigur că bani nu sunt suficienți, dar acum primarii pot face o planificare a priorităților privind reparația unui sau altui drum. Nu trebuie să uităm și de contribuția locuitorilor cu ajutorul cărora se soluționează multe probleme. Din 2015, cu sprijinul CALM, în RM a început să fie implementat cu totul alt sistem de transferuri bugetare. În mare parte, aceste transferuri au fost depolitizate, unele comunități primind chiar și un surplus de bani. Noi am moștenit un sistem și o mentalitate administrativă de a dirija de la centru, sau de sus în jos, ceea ce era absolut inefectiv, pentru că nimeni nu știe mai bine problemele satului sau ale orașului decât primarul, consilierul, oamenii care trăiesc în acest oraș. Disproporția a existat deoarece conducătorii de la nivel local nu au avut niciodată instrumente și pârghii necesare, toate fiind concentrate la centru. Mai există această problemă, dar noi am început să o soluționăm. Rezultate bune au fost obținute și în ceea ce privește schimbarea destinației terenurilor agricole, acest mecanism a fost transferat către APL de nivelul I. Înainte se considera că trebuie să schimbe destinația terenurilor agricole doar administrația centrală. Prin această descentralizare s-au dezlegat mâinile administrației locale din punct de vedere al atragerii investițiilor. De exemplu, în rezultatul acestei măsuri, la nord au început să fie instalate niște surse eoliene de electricitate care deja funcționează. Astăzi, fiecare primărie are dreptul să se adreseze la Curtea Constituțională, dacă consideră că printr-o Lege sau printr-o hotărâre de Guvern i se încalcă dreptul la autonomia locală. Sunt și alte multe rezultate, cum ar fi unele modificări la legislație care au fost obținute pe parcurs și care au facilitat măcar puțin activitatea APL. Sigur însă că mai este încă mult de lucru.
Site-ul calm.md conține informații, contacte, forumuri. Primarii, dar și cetățenii pot să apeleze la DVS. cu tot felul de întrebări, sugestii?
– O altă direcție de activitate a CALM este acordarea de servicii membrilor săi, dar se adresează și multă lume cu diferite probleme legate de activitatea primăriilor, consilierilor, primarilor, ș.a. Avem o comunicare foarte bună cu membrii noștri, avem toată baza de date a primăriilor și permanent îi informăm despre proiectele sau modalitățile de atragere a investițiilor, despre modificările legislative, despre seminarele de instruire pe care le organizăm, ș.a. Avem o procedură bine pusă la punct de consultare a membrilor noștri, deoarece CALM este și un participant activ în procesul de avizare a diferitor proiecte de Legi, de hotărâri de Guvern și înainte de a ne da cu părerea consultăm membrii noștri expediindu-le lor inițial aceste proiecte pentru a putea să se expună, să vadă ce e bine și ce e rău într-o inițiativă legislativă sau alta. CALM are și un ziar pe care îl distribuie tuturor primăriilor și consiliilor raionale și prin care încercăm să informăm și să instruim membrii noștri.
Îi ajutați pe primari să participe la proiecte internaționale, la atragerea investițiilor din străinătate?
– Proiectele sunt o necesitate foarte mare pentru necesitățile locale, știm foarte bine că APL nu au specialiști în acest domeniu, că nivelul de remunerație în APL este foarte mic, iar problema cadrelor fiind una majoră. Majoritatea proiectelor mari necesită cunoștințe de limbă străină, scriere și administrare de proiecte, sunt lucruri importante la care noi, împreună cu Guvernul trebuie să atragem atenția pentru a putea crește aceste capacități la nivelul APL. CALM a constatat această problemă și încercăm să dezvoltăm un așa-numit centru de asistență, expertiză și instruire pentru APL, în cadrul căruia să acordăm unele servicii pe domeniul scrierii proiectelor de diferită complexitate. Deja avem rezultate în acest sens. În afară de aceasta acordăm servicii în domeniul juridic, financiar, economic, în domeniul colaborării APL cu băștinașii care au plecat peste hotare, cum să-i conecteze la soluționarea problemelor din comunităților noastre. Acum se implementează un proiect privind crearea asociațiilor băștinașilor. Președintele CALM Tatiana Badan, care este și primar de Selemet, Cimișlia are o experiență foarte bogată în soluționarea unor probleme din localitate cu susținerea băștinașilor care au plecat peste hotare. Din păcate, trebuie să recunoaștem că resursele APL sunt limitate și dacă noi vrem să păstrăm veșnicia de la sat trebuie să găsim posibilități ca cu eforturi comune, cu mijloacele publice posibile, dar și cu implicarea cetățenilor să contribuim la crearea unor condiții minime în comunitățile noastre locale, pentru ca oamenii să nu mai vrea să plece, dar și să știe că au unde să se întoarcă.
CALM susține că descentralizarea este un proces absolut necesar pentru Republica Moldova. De ce?
– În opinia noastră aceasta este una dintre problemele-cheie ale RM și poate e chiar soluția de aur neînțeleasă încă de societate, de guvernare, de forțele politice și chiar de societatea civilă. Descentralizarea înseamnă cât mai multă încredere față de administrația publică locală. Pe lângă încrederea de care se bucură, APL trebuie să aibă instrumente și resurse pentru a putea soluționa problemele cetățenilor. De circa 20 de ani avem o legislație care recunoaște descentralizarea, autonomia locală, dreptul comunităților locale la așa-numita autoguvernare, ceea ce însă nu s-a făcut în Republica Moldova este că nu au fost transferate aceste pârghii către APL (venituri, posibilitatea de a colecta impozite la nivel local, puterea de a decide majoritatea problemelor de interes local). De aceea acum avem o mare discrepanță, avem o legislație care parcă nu rea, avem și acte internaționale importante, cum ar fi Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată de Republica Moldova, avem Strategii, Planuri de acțiuni, dar ele nu au fost implementate și nu s-a făcut în așa fel încât administrația locală să devină un prestator bun de servicii, capabil să soluționeze problemele cetățenilor. De fapt, în aceasta constă descentralizarea. CALM consideră că alături de problemele majore din societate cum ar fi lipsa reformelor în domeniul justiției, a dezvoltării economice, mass-media parțial liberă, descentralizarea este un element-cheie. Țările dezvoltate, unde migrează cetățenii din Republica Moldova sunt profund descentralizate. Țările baltice au fost la un moment dat la același nivel cu Republica Moldova, dar au avansat rapid în ceea ce privește dezvoltarea economică, inclusiv locală, deoarece au pus bazele unui sistem administrativ descentralizat eficient. Nu vom putea niciodată să reușim să îmbunătățim viața cetățenilor dacă nu vom avea un sistem administrativ, financiar, economic descentralizat, adică apropiat de oamenii care decid problemele la nivelul comunităților.
Departamentul de Comunicare al CALM
