Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui a vorbit în cadrul unui interviu despre principalele evenimente care au marcat activitatea instituției care reprezintă majoritatea unităților teritorial – administrative din Republica Moldova în anul 2021, despre conlucrarea CALM cu membrii săi într-un an marcat de pandemie, despre principalele reușite și restanțe ale noii guvernări în relația cu autoritățile publice locale, dar și despre inițiativele și prioritățile din anul curent.
Cum a fost anul 2021 pentru Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)?
Viorel Furdui: A fost un an foarte plin, cu multiple activități ce au vizat dezvoltarea și consolidarea instituțională a CALM. De asemenea, a fost un an cu multiple realizări pentru autoritățile publice locale, dar și cu unele nereușite asupra cărora trebuie să medităm cu toții, să identificăm cauzele și împreună să le depășim. În același timp, anul 2021 a fost marcat de mai multe evenimente deosebite, care nu s-au mai întâmplat în anii precedenți. Unele dintre acestea pot fi considerate de perspectivă, care insuflă o anumită speranță și optimism pentru viitorul administrației publice locale, altele au lăsat și o anumită doză de dezamăgire în rândurile APL. În general, putem spune că anul 2021 a creat premise pentru a privi cu mai multă încredere în viitor.
CALM-ul a avut o cooperare rezultativă atât la nivel național, cât și pe plan extern…
Viorel Furdui: Din punct de vedere al cooperării cu diverse instituții, atât pe plan național, cât și internațional, anul 2021 a fost unul de succes pentru CALM. Pe plan intern, un eveniment important a reprezentat semnarea Acordului de cooperare între Președinția Republicii Moldova și CALM.
A fost un semnal dat de noul președinte al Republicii Moldova Maia Sandu privind interesul față de acest domeniu, dar și înțelegerea problemelor administrației publice locale. În baza acestui acord a fost stabilită o relație de cooperare între Președinție și CALM, prin care au fost identificate anumite direcții de cooperare, în mare parte pe plan extern. De exemplu, Președinția și-a asumat să aducă în vizorul partenerilor externi problematica administrației publice locale, descentralizării, reformei administrației publice, să includă în delegațiile sale externe și reprezentanți ai APL/CALM, astfel încât vocea APL să fie luată în considerare în cadrul acestor negocieri, dar și în cadrul proceselor de elaborare a programelor de dezvoltare pentru RM. Acest eveniment a fost unul important, simbolic, în contextul în care a avut loc la 1 februarie, de Ziua Autonomiei Locale – o sărbătoare instituită la inițiativa CALM, o sărbătoare profesională a tuturor celor care activează în APL, celor care își dedică viața dezvoltării comunităților locale și promovării autonomiei locale. Un alt eveniment memorabil în 2021 a fost participarea cu prezența fizică a noii delegații a RM, formată din reprezentanți ai APL și CALM, la sesiunea de toamnă a lucrărilor Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE). Delegația noastră a avut întrevederi cu conducerea CALRCE și a vorbit despre etapa de implementare a Foii de Parcurs, a recomandărilor CALRCE pentru RM, au fost stabilite anumite acțiuni, dar și faptul că în perioada imediat următoare reprezentanții CALRCE vor efectua o vizită în RM pentru a se documenta la fața locului despre progresele sau regresele în domeniul democrației locale, autonomiei locale și descentralizării din statul nostru.
Sunt niște procese în care este nevoie de un parteneriat foarte strâns între APL și APC
Strategia de dezvoltare a CALM-ului și conceptul de reformă a administrației publice locale au fost elaborate cu sprijinul Consiliului Europei…
Viorel Furdui: Aceasta este o altă latură a cooperării CALM cu Consiliul Europei, în general și, în mod special, cu subdiviziunea sa – Congresul Puterilor Locale și Regionale al CoE.
În această perioadă, cu suportul CALRCE, CALM a reușit să dezvolte și să aprobe noul plan strategic de dezvoltare instituțională, inclusiv planul de acțiuni pentru următorii cinci ani. În acest document sunt prevăzute toate acțiunile ce au ca obiectiv consolidarea instituțională, dezvoltarea și transformarea CALM-ului într-un actor important în procesul de descentralizare, consolidare a autonomiei locale, implementarea angajamentelor Republicii Moldova, dar și în unul dintre cei mai importanți parteneri pentru Guvernul Republicii Moldova în acest proces foarte complicat de reforme, inclusiv cea a administrației publice centrale și locale. Sunt niște procese în care este nevoie de un parteneriat foarte strâns între APL și APC. Tot cu suportul Consiliului Europei, CALM a definitivat o viziune și o concepție a reformei administrației publice locale și direcțiile în care trebuie să ne mișcăm. Acest concept a fost elaborat în rezultatul unor consultări largi cu participarea autorităților publice locale și a autorităților centrale și în rezultatul acestor numeroase discuții a fost elaborat un asemenea model care să fie acceptabil pentru toți actorii din RM, deoarece reforma APL este una foarte complexă și sensibilă, atât pentru politicieni, cât și pentru cetățeni. Iată de ce în această privință este nevoie de o abordare foarte atentă, care să permită atingerea unui consens cât se poate de larg, iar în rezultat viața oamenilor din comunitățile noastre, mai ales cele rurale, să se îmbunătățească și ceea ce este și mai important, să nu se înrăutățească. Noi trebuie să ținem cont și de faptul că experiențele anterioare nu au fost cele mai reușite și trebuie să învățăm din acele greșeli. Concluzionând, putem spune că în cadrul unui parteneriat foarte strâns cu Consiliul Europei, care a fost consolidat de Programul USAID Comunitatea Mea, s-a reușit elaborarea unei viziuni de reformă, dar și la consolidarea capacităților instituționale ale CALM. Astăzi CALM este pregătit să facă față viitoarelor provocări, să ajute guvernarea să completeze golurile existente la capitolul viziune și concept realiste privind reforma și dezvoltarea comunităților locale, în așa fel încât să aibă toți de câștigat: cetățenii, clasa politică și guvernarea.
Care a fost relația cu membrii CALM-ului, în contextul în care anul 2021 a fost unul marcat de pandemie?
Viorel Furdui: CALM este una dintre puținele organizații din Republica Moldova care are atât de mulți membri. Marea covârșitoare a unităților administrativ-teritoriale sunt membre ale CALM, iar relația cu ele este foarte importantă. Putem constata că în această perioadă pandemică am avut o activitate și mai intensă decât până la pandemie. Datorită mai multor parteneri de dezvoltare: UN Women, Programul USAID Comunitatea MEA, proiectul de implicare civică în guvernarea locală Mă IMPLIC (cu care lucrăm la elaborarea unei platforme de instruire online pentru angajații din APL), UNDP, prin proiectul Migrație și Dezvoltare Locală, am organizat sute de acțiuni, activități, instruiri, seminare informative, de creștere a capacităților, de elaborare a planurilor strategice, consultări etc, pentru diverse categorii de funcționari din cadrul APL: secretari ai Consiliilor locale, contabili, specialiști în reglementarea proprietății funciare etc. În afară de aceasta, în cadrul CALM există o procedură de consultare a proiectelor de acte normative care vin din partea Guvernului și Parlamentului.
În concluzie, putem spune că a existat o relație foarte strânsă, toată activitatea CALM a fost vizibilă. CALM-ul are o rețea bine dezvoltată de comunicare, inclusiv prin intermediul poștei electronice, a rețelelor sociale, ziarului, emisiunilor radio și tv etc. Și din acest punct de vedere anul 2021 a fost foarte productiv, avem motive să privim cu încredere în viitor și să ne facem planuri și mai mari. Sperăm că pandemia va trece și ne va permite să organizăm cât mai multe evenimente cu ieșire în teritoriu, cu prezența fizică a oamenilor, ceea ce știm că își doresc cei mai mulți funcționari din cadrul APL. Trebuie să recunoaștem că evenimentele online sunt bune, oamenii însă au nevoie să se întâlnească și să socializeze.
O altă noutate a anului 2021 a fost faptul că în campania electorală mai mulți candidați electorali și-au asumat niște angajamente în relația cu CALM/APL.
Viorel Furdui: Majoritatea concurenților electorali au semnat APELUL CALM, asumându-și astfel niște angajamente în domeniul autonomiei locale, descentralizării, consolidării democrației locale. A fost un element original care nu s-a mai întâmplat până acum. În opinia noastră, semnarea acestor angajamente foarte concrete asumate de către forțele politice a contat atunci când s-au finalizat alegerile și partidele care au trecut pragul electoral și au acces în structurile guvernamentale și Parlament, au inclus o parte din aceste angajamente în programul de guvernare, dar și în planul de acțiuni al Guvernului. Ne-am bucurat și pentru că în programele electorale ale concurenților electorali, atât a partidului care a câștigat alegerile, cât și a celor care au ajuns în opoziție, sunt capitole speciale cu acțiuni și direcții foarte concrete în domeniul dezvoltării locale, descentralizării, consolidării autonomiei locale și, în general, suportul necesar pentru dezvoltarea comunităților locale. Până în prezent unele forțe politice nu prea atrăgeau suficientă atenție acestui domeniu și în mare parte includeau anumite acțiuni de ochii lumii sau deloc deoarece nu le considerau importante.
Principala lacună a guvernării este lipsa comunicării, deși CALM a încercat să întindă o mână de ajutor
Cât de mult coincid acțiunile asumate în programul de guvernare cu angajamentele din campania electorală?
Viorel Furdui: În acest caz trebuie să vorbim despre două documente: programul de guvernare și planul de acțiuni al Guvernului. Sigur că au apărut unele metamorfoze și anumite contradicții, discrepanțe între angajamentele asumate în campanie și cele din Programul de guvernare, mai ales cele din planul de acțiuni. Putem constata că programul de guvernare conține, în mare parte, angajamentele electorale și a avut la bază programul electoral al partidului care a câștigat alegerile. Totuși, când analizăm planul de acțiuni al Guvernului, observăm că mai multe angajamente nu se regăsesc în acest document.
Poate Executivul a înțeles că e o altă realitate decât cea pe care și-o imaginase în campania electorală și a fost nevoit să se adapteze….
Viorel Furdui: Posibil să fie și un asemenea argument, mai ales că guvernanții noștri mereu știu să găsească justificări. În aceste circa patru luni de când noua forță politică este la guvernare, Executivul a trebuit să găsească soluții la mai multe probleme stringente precum criza gazelor și consecințele acestor scumpiri care afectează populația. Probabil, până la o anumită etapă se poate de luat în considerare astfel de argumente. Totuși, noi credem că unul dintre principalele motive care a creat această discrepanță între angajamentele asumate în Planul de Acțiuni al Guvernului, Programul de Guvernare și cele care se regăsesc în Apelul CALM, a fost lipsa unei comunicări potrivite între guvernare și APL/CALM. Actuala guvernare este criticată anume din cauza acestei lipse de comunicări corespunzătoare nu doar cu APL, dar și cu mulți alți actori. Este straniu acest lucru mai ales că Congresul Autorităților Locale din Moldova a venit la timpul potrivit cu propuneri foarte concrete pentru Planul de Acțiuni al Guvernului, a încercat să întindă o mână de ajutor Executivului, era necesar să ne așezăm la o masă de discuție cu reprezentanții Executivului și să găsim soluțiile necesare. Tocmai pentru că lucrurile nu sunt atât de simple, nici nu am cerut de la guvernare să realizeze peste noapte mai multe angajamente, cum ar fi, de exemplu, acordarea APL a unei părți din impozitul pe venitul persoanelor juridice, angajament asumat în perioada electorală, dar și în Programul de Guvernare. Cred că se putea de ajuns la un numitor comun ca acest angajament să se regăsească și în planul de acțiuni, ulterior să fie create condițiile necesare pentru soluționarea acestei probleme despre care se vorbește de mai mulți ani și reprezintă un angajament al actualei guvernări. Rămânând la capitolul comunicare, este foarte greu de explicat de ce conducerea Guvernului nu a încercat să organizeze cel puțin o întrevedere cu reprezentanții CALM, să fie stabilite prioritățile pentru perioada următoare, să existe o claritate pentru APL și, în primul rând, pentru Guvern despre ce s-ar putea de făcut într-o perioadă scurtă, medie și lungă de timp. Mai ales că în ultima perioadă de timp au apărut anumite discuții confuze și contradictorii privind reforma administrației publice, iar o viziune clară a actualei guvernări în această privință lipsește. Suntem siguri că în cazul în care ar fi exista un anumit format de discuții sistematice și discursul guvernării la acest subiect ar arăta altfel. Nu mai vorbesc despre faptul că s-au acumulat foarte multe probleme de ordin tehnic care puteau să dispară doar printr-o simplă discuție, prin modificări ale unor acte normative sau legislative și care ar fi permis APL să soluționeze unele probleme fără mare efort, iar guvernării centrale să mențină o atmosferă pozitivă în relația sa cu APL. În acest context, aș aminti cât de sensibil este subiectul privind salarizarea în domeniul APL. Practic, toate categoriile de funcționari din APL bat alarma că salarizarea lor este mizeră și majoritatea guvernărilor de până acum nu au acordat atenție acestui subiect. CALM a venit cu o soluție și în acest sens, bazându-ne pe descentralizare și pe principiile autonomiei locale. Noi înțelegem că economia e cea pe care o avem, că resurse nu sunt, dar există mecanisme care ar dezlega mâinile APL și, în funcție de veniturile proprii, ar putea avea o mai mare flexibilitate în tot ce înseamnă soluționarea problemei remunerării. Mai mult decât atât, astfel am transfera toată greutatea și responsabilitatea de pe umerii Guvernului în ceea ce privește remunerarea și motivarea funcționarilor din APL și Guvernul și-ar putea concentra eforturile pentru a identifica soluții în domeniul remunerării din cadrul sistemului de administrație publică centrală, pentru că și acolo este o problemă majoră. Din păcate, din cauza lipsei suficiente de timp și de comunicare între factorii decizionali, toate aceste probleme au rămas în responsabilitatea Guvernului, iar modul în care s-a respins această inițiativă de comunica a creat o stare de spirit negativă în rândurile APL. Noi, în cadrul Secretariatul CALM, primim periodic mesaje de indignare, de protest față de faptul că nu se încearcă să se identifice soluții pentru ca angajații din APL să nu mai plece.
Totuși, au fost unele întrevederi cu Președintele Republicii Moldova și Președintele Germaniei, cu Președintele Parlamentului, cu Ministrul Finanțelor …
Viorel Furdui: Întrevederea noastră cu cei doi președinți de stat a avut loc în contextul încheierii acordului de cooperare între Președinție și CALM. Dacă din partea Președinției observăm că există o înțelegere a necesității dialogului, conlucrării și avansării pe acest domeniu al APL, în cazul altor instituții ale statului, cum este Guvernul sau Ministerul Finanțelor, am simțit că există un anumit blocaj care, în opinia noastră, doar a dăunat imaginii Executivului. Nu i-ar fi costat nimic dacă la momentul potrivit creau anumite punți de legătură și dialog. Cu atât mai mult, potrivit Legii, noi avem anumite mecanisme și formate de dialog, precum Comisia Paritară care era necesar să se întrunească, Guvernul și miniștrii pe de o parte și reprezentanții CALM de cealaltă parte. Nu cred că în patru luni nu a fost posibil să ne întrunim și să discutăm principalele probleme și direcțiile în care trebuie să avansăm. Sunt convins că și miniștrii actuali ar auzi niște idei foarte interesante, în toți acești ani am acumulat la CALM foarte mult material care ar ajuta și actualei guvernări să avanseze mult mai rapid și să soluționeze mai multe probleme. Cu președintele Parlamentului, într-adevăr, a fost o întrevedere foarte bună, am văzut că există deschidere din partea Dlui Igor Grosu. La acel eveniment a participat și Ministrul Finanțelor, APL a avut o reprezentativitate foarte largă, de la primarul municipiului Chișinău, până la primari de sate și comune. A fost un dialog foarte deschis, ni s-au făcut promisiuni că vom avea și alte asemenea întruniri, însă ulterior lucrurile s-au cam împotmolit. Din lipsa unei abordări sistemice și instituționalizate, de utilizare măcar a formatelor existente de comunicare, consultare, s-a pierdut din utilitatea acestei ședințe. O dovadă în acest sens a fost și întrevederea pe care am avut-o ulterior cu Ministrul Finanțelor și care nu ne-a permis să înregistrăm unele rezultate.
În concluzie, impresia noastră a fost că întrevederea cu Ministrul Finanțelor a fost una formală și regretăm acest lucru în contextul în care CALM are ce oferi. Noi doar am venit cu un set de propuneri la politica fiscală care ar fi ajutat Guvernul să soluționeze anumite probleme, ar fi dezlegat mâinile autorităților locale și în rândul APL ar fi apărut o speranță. Sperăm foarte mult că măcar în anul curent vom lucra pe această direcție, va exista mai multă înțelegere și vom reuși să construim acest dialog în interesul comun.
Nu putem trece cu vederea faptul că guvernarea a reușit totuși să înregistreze anumite rezultate…
Viorel Furdui: Una dintre reușitele acestei guvernări este că începând cu anul 2022, toate 100% din taxa pentru drumuri vor ajunge în bugetele locale. Acest lucru înseamnă că taxa rutieră devine o sursă de finanțare pentru bugetele locale, a componentei de infrastructură destinată drumurilor. Acum cinci ani în bugetele locale nu ajungea nici un ban pentru reparația și întreținerea drumurilor. La insistența CALM, din anul 2017, 50% din taxa pentru drumuri este distribuită în bugetele locale, iar din acest an deja 100% din această taxă va ajunge în bugetele locale, acțiune ce a mărit cu circa 20-30% capacitatea investițională a APL în acest domeniu, altfel spus, în bugetele locale a crescut componenta investițională. Este un pas important pe care noi îl apreciem. Un alt aspect pozitiv și de perspectivă strategică pentru APL este intenția Guvernului de a revizui modul de distribuire a resurselor destinate investițiilor capitale. În acest sens, Guvernul a elaborat și a aprobat un proiect de lege privind crearea Fondului de Dezvoltare Regională și Locală. Foarte important este că actuala guvernare a refuzat să mai aloce banii pe criterii politice, aceasta rezultă și din modul în care a fost aprobat bugetul de stat și de unde a dispărut acea anexă prin intermediul căreia se repartizau bani anumitor primării. Acum toate aceste resurse se vor concentra în cadrul Fondului de Dezvoltare Regională și Locală, la care vor putea aplica toate primăriile, conform unor criterii obiective și transparente. Fondul este destul de mare, doar pentru mediul rural sunt destinare, cel puțin așa cum interpretăm noi legea care urmează să fie aprobată de Parlament, 450 milioane de lei, ceea ce reprezintă o premieră. În afară de aceasta, sunt prevăzute 200 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și alte circa 200 de milioane de lei pentru proiecte ce vor contribui la dezvoltarea regională, fiind eligibile, în primul rând orașele și centrele raionale. În total, Fondul de Dezvoltare Regională și Locală are o valoare de 800 de milioane de lei care vor fi direcționate către dezvoltarea locală și regională, iar primăriile vor putea să aplice la aceste proiecte.
Aceste inițiative sunt ale Executivului, Legislativul a venit cu anumite proiecte ce ar contribui la descentralizare și consolidarea autonomiei locale?
Viorel Furdui: Principala schimbare făcută de Legislativ vizează politica bugetar-fiscală și astfel toate 100% din taxa pentru drumuri deja au devenit o sursă de finanțare pentru bugetele locale. Poate fi luat în considerație și faptul că Parlamentul a votat pentru scoaterea plafoanelor de la taxele locale, ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Menționăm că Congresul Autorităților Locale din Moldova a protestat atunci când precedenta guvernare a decis să plafoneze taxele locale. Am atras atunci atenția asupra faptului că această inițiativă este neconstituțională și Guvernul a fost nevoit să ia în considerare decizia Curții Constituționale. În rest, există mai multe inițiative în cadrul Parlamentului, sunt mai multe proiecte înregistrate de unii deputați, dar nu putem vorbi acum despre rezultate concrete. Se discută despre existența unui grup de lucru care încearcă să dezvolte un concept privind salarizarea în domeniul APL, există și alte proiecte ce vizează impozitul funciar, evaluarea bunurilor imobile etc. În general, problema cea mai mare pe care noi o vedem constă în faptul că majoritatea acestor acte, proiecte apar cumva într-un mod haotic și multe dintre ele nu sunt consultate cu reprezentanții APL și CALM. Noi credem că aici există o mare problemă asupra căreia majoritatea parlamentară ar trebui să atragă atenția, este foarte important ca reprezentanții APL să participe din start la toate proiectele care le vizează activitatea. Mă refer nu doar la reprezentanții APL care au devenit deputați, dar anume la cei care tehnic ar putea să contribuie la obținerea unui rezultat pe potriva așteptărilor, mă refer la experții din cadrul CALM. Reiterez că se simte o anumită neînțelegere a rolului acestui dialog instituționalizat.
Cred că la baza viitoarelor progrese, a căutării unor soluții viabile și în interesul general, atât a clasei politice, guvernamentale și, mai ales, a cetățenilor, APL, trebuie să fie acest dialog permanent.
Care sunt principalele obiective ale anului 2022?
Viorel Furdui: Anul 2022 va fi unul și mai productiv, mai plin în ceea ce privește activitatea autorităților publice locale, mă refer la inițiative, proiecte, reforme. Anul 2021 a fost unul fragmentat din cauza alegerilor parlamentare, apoi guvernarea a avut nevoie de timp pentru a intra în esența lucrurilor. Sperăm că au fost învățate mai multe lecții și ne dorim ca anul 2022 să fie mult mai productiv. Ne așteaptă discuții serioase privind reforma administrației publice locale și centrale. În afară de conceptul și viziunea noastră, mai există și alte idei. Consiliul Europei ne va acorda o atenție sporită pentru a înțelege cum noi, ca stat, ne asumăm angajamentele și le implementăm. Acum nu mai putem da vina pe cineva sau pe ceva că ne încurcă, deja guvernarea va trebui să ofere niște răspunsuri concrete. Există mai multe inițiative ale CALM, dar și a altor actori privind consolidarea autonomiei financiare, descentralizarea organizațională, o prioritate rămâne a fi domeniul salarizării, consolidarea bazei fiscale pentru APL. Sunt propuneri foarte concrete care trebuie discutate pe larg și să se ajungă la un numitor comun. Noi observăm că mulți dintre reprezentanții APL ajung deja la o anumită limită și sunt deciși, inclusiv prin intermediul CALM, să se implice foarte activ, cer de la CALM să aibă o poziție proactivă în relația cu guvernarea. Urmează fără întârziere să discutăm despre sistemul de remunerare și motivare în administrația publică locală, toți așteaptă o soluție și tărăgănarea nu mai este admisibilă. Prin intermediul diverselor platforme de discuții trebuie să ajungem la un consens general privind modelul de reformă, un element al căreia este soarta raioanelor. În toate cazurile CALM are viziune, opinie și soluții bine argumentate pe care le vom propune Guvernului, doar toți ne dorim să beneficiem de un sistem mult mai efectiv al administrației publice centrale și locale, beneficiarii principali ai căruia să fie cetățenii. În acest context, ideea principală de care se ghidează CALM atunci când vorbim despre reforma în domeniul APL este ceea despre ce nu o singură dată a menționat președintele Asociației Comunelor din România, prietenul nostru Emil Drăghici, că oamenii nu sunt cifre, iar satele nu sunt sume. Este foarte important ca și guvernanții noștri să înțeleagă acest lucru atunci când vom începe să discutăm despre modelul necesar de reformă pentru RM.
