Politica bugetar-fiscală, dar şi bugetul pentru anul 2018 sunt la ora actuală subiectele principale în agenda Parlamentului şi a Guvernului. Acest subiect a fost dezbătut în emisiunea Regionalii de către deputatul PCRM, Elena Bodnarenco, deputatul PLDM, Iurie Ţap şi directorul executiv al CALM, Viorel Furdui cu moderatorul Mihail Sircheli.
Mihail Sircheli: Guvernarea a propus spre dezbateri politica bugetară pentru anul viitor şi fără a o aproba, a votat în primă lectură bugetul pentru 2018. Cât de corectă este această abordare şi în ce măsură aceste două documente importante, de care se vor ghida toate APL, reflectă angajamentele RM în ceea ce priveşte descentralizarea şi întăreşte autonomia locală, mai ales cea financiară?
Elena Bodnarenco: Conform procedurii, după ce va fi votat şi în a doua lectură proiectul de Lege privind politica bugetar-fiscală, se va analiza şi proiectul Legii privind bugetul de stat pentru 2018. Trebuie de menţionat că bugetul se formează după ce se stabileşte de unde şi cum se acumulează banii. Cum vor fi repartizaţi banii deja se stabileşte în proiectul de Lege privind bugetul de stat. Noi încă nu cunoaştem ce modificări vor trece în a doua lectură a proiectului de Lege privind politica bugetar-fiscală, astfel încât în proiectul de lege privind bugetul de stat şi cifrele se pot schimba . Din păcate, în ultimii ani, guvernul prezintă cu întârziere aceste două documente importante pentru ţara noastră.
Mihail Sircheli: Care ar trebui să fie perioada de timp între aprobarea politicii bugetar-fiscale şi bugetul pentru 2018?
Iurie Ţap: Legea prevede expres ca politica bugetar-fiscală trebuie prezentată Parlamentului până la 15 iulie. Până la finalul sesiunii de primăvară, Parlamentul trebuie să o aprobe, astfel ca bugetul să poată fi alcătuit şi prezentat Legislativului până la 15 octombrie. Proiectul Legii bugetului a fost înregistrat în Parlament la 23 noiembrie, iar pentru 6 decembrie era deja prevăzută dezbaterea acestuia în plen. Faptul că nu există transparenţă ne trezeşte suspiciuni în privinţa corectitudinii elaborării acestuia.
Elena Bodanrenco: Se crează impresia că nu doar transparenţa lipseşte, ci şi profesionalismul, deoarece cifrele din aceste două proiecte de Lege nu corespund.
Mihail Sircheli: Dacă până acum încă nu a fost aprobată politica bugetară, înţelegem că APL nu a avut instrumentul de bază pentru elaborarea propriilor bugete. Astfel, Parlamentul şi Guvernul au aprobat bugetul fără a ţine cont de părerea APL. În asemenea condiţii, cât de autonome sunt primăriile?
Viorel Furdui: În cazul de faţă, la primării ajunge ceea ce Ministerul Finanţelor le distribuie. APL îşi programează bugetele deja reieşind din aceste cifre. De multe ori, sumele iniţiale nu corespund cu cele stabilite în fază finală şi APL sunt nevoite să se adapteze. Realitatea este că autorităţile centrale nu sunt obligate să execute în termenii stabiliţi Legea bugetului de stat, îşi pot permite să nu ia în considerare unele acte normative, inclusiv pot indica deficitul din buget, pe când APL sunt puşi în situaţia de a respecta cu stricteţe aceste acte normative privind adoptatrea legilor.
Elena Bodnarenco: Aici mai există o problemă. După ultimele alegeri locale, componenţa multor consilii locale este de o coloratură politică foarte diversă. În asemenea condiţii, în situaţia în care angajaţii primăriei sunt nevoiţi să prezinte unele cifre şi peste o perioadă să le modifice şi să vină cu altele, consilierii locali susţin că e vorba de lipsă de profesionalism şi nu vor să susţină modificările la buget.
Viorel Furdui: Revenind la întrebarea privind cât de mult corespund proiectul politicii bugetar-fiscale şi bugetul cu obligaţiunile asumate de stat faţă de partenerii intenaţionali, inclusiv prin semnarea unor acte strategice în domeniul descentralizării şi consolidarea autonomiei locale, vreau să menţionez că am avut ocazia să particip în cadrul dezbaterilor publice organizate de Comisia Parlamentară pentru Economie, Buget şi Finanţe. După acest eveniment am rămas cu impresia că, din păcate, pentru a câta oară, putem constata că există o mare discrepanţă între unele politici în domeniul descentralizării şi aceste acte fundamentale ale statului în domeniul financiar. L-am întrebat pe ministrul Finanţelor în ce măsură acest buget şi politica bugetar-fiscală corespund abligaţiunilor asumate de guvernare în domeniul descentralizării, în contextul în care, anul viitor expiră termenii de implementare a Strategiei de descentralizare, a Cartei Europeane, inclusiv câteva prevederi din reforma administraţiei publice locale şi centrale. Alţi termeni deja au expirat. Trebuie să înţelegem că asemenea documente importante, precum sunt politica bugetar-fiscală şi bugetul de stat oglindesc ceea ce într-adevăr se va întreprinde anul viitor în acest domeniu. Din păcate, constatăm că angajamentele asumate nu corespund cu ceea ce este reflectat în aceste documente importante financiare. Nu este clar cum se pregătesc autorităţile statului pentru vizita din luna martie a reprezentanţilor Consiliului Europei, care vor analiza starea democraţiei locale în RM. Realizarea acestor angajamente asumate este unul dintre criteriile după care va fi evaluată starea lucrurilor de la noi.
Mihail Sircheli: Care sunt cele mai mari obiecţii faţă de prevederile bugetului pentru 2018, din punct de vedere al respectării autonomiei locale financiare?
Iurie Ţap: Potrivit Constituţiei şi Legilor, autorităţile locale au anumite competenţe, care nu pot fi atribuite altor autorităţi. Potrivit prevederilor constituţionale, statul este obligat să le acorde instrumente de finanţare, astfel încât APL să poată îndeplini aceste responsabilităţi. Politica bugetară trebuia să stabilească aceste reguli de joc. Noi am propus să fie mărite veniturile la bugetele locale. Veniturile locale în 2017 constituiau circa 9%. În acelaşi timp, cheltuielile pentru finanţarea aparatului primăriei constituie circa 13%. Practic, veniturile locale nu ajung pentru a finanţa personalul primăriei, nu mai vorbim de soluţionarea unor probleme. Aceasta este vina statului, care pe parcursul acestor 26 de ani bate pasul pe loc. În reforma administraţiei publice, aprobată de guvernare la 25 iulie, 2016, era indicat că în cazul în care nu vor fi majorate veniturile proprii, există un mare risc ca reforma descentralizării să fie compromisă. Constatăm că au spus una, dar fac cu totul altceva, adică nici anul viitor autorităţile locale nu vor avea instrumente necesare pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă localităţile.
Elena Bodnarenco: Cele 9% prevăzute pentru 2017 în anul viitor vor fi şi mai reduse şi vor constutui 8,1 %.
Mihail Sircheli: În 2015 a intrat în vigoare Legea privind reforma finanţelor publice locale. Puteţi să ne spuneţi dacă au fost sau nu identificate modalităţile care să le ofere autorităţilor locale posibilitatea să adune mai multe fonduri la bugetele locale?
Elena Bodnarenco: Prin aprobarea acestei Legi a fost făcut primul pas, însă nu au fost aprobate instrumente importante pentru implementarea acesteia . S-a decis ca transferurile de la bugetul central să se efectueze către APL după mărimea şi numărul de locuitori ai localităţii. Trebuia însă de studiat fiecare impozit şi în cazul fiecărei primării de a avut o abordare individuală. Nu este normal ca oraşelor care obţin venituri de milioane din impozite şi crează condiţii pentru deschiderea locurilor de muncă să li se oprească 70% din impozite pe venit. Totodată, trebuie să ţinem cont de faptul că fiecare localitate are specificul său. Într-o localitate este punct vamal şi o parte din venitul acestuia ar trebui să rămână în primăria respectivă. În altă localitate există o carieră de piatră. La ora actuală, aceste primării au doar responsabilităţi şi multe probleme, fără a avea şi un beneficiu financiar de pe urma activităţii acestora. Nouă ni se spune că resursele naturale aparţin statului şi acest lucru este adevărat, doar că statul nu înseamnă doar autorităţile centrale. În alte cazuri, când vorbim de asistenţa socială, de exemplu şi solicităm că autorităţile centrale să le ajute pe cele locale deja ni se răspunde că APL înseamnă statul.
Viorel Furdui: Bugetul ne arată doar 1.9% creşteri de venituri proprii pentru APL. În acelaş timp, veniturile APC cresc cu 4,6%. Această tendinţă se atestă de mai mulţi ani. Potrivit specialiştilor, către 2020 există riscul ca cifra de 9% să coboare la 6%. Acest lucru înseamnă mai multă centralizare, deoarece domeniul financiar este indicatorul principal care ne arată adevarata stare de lucruri în acest domeniu. În aceste condiţii, dependenţa APL faţă de APC creşte şi mai mult. Cineva dintre colegii de la ministerul Finanţelor ne-ar putea reproşa că transferurile în bugetele locale cresc, dar aceste transferuri au o destinaţie exactă şi nu au nimic în comun cu veniturile proprii, autonomia locală şi nu permit APL să se dezvolte. Ca rezultat, practic blocăm iniţiativa pe plan local şi nu lăsăm APL să decidă ce priorităţi
