Valentina Buzu: „Cei mai de nădejde parteneri ai mei sunt locuitorii satului Peresecina”

Valentina BUZU este primară la primul mandate în satul Peresecina, raionul Orhei.

Despre localitate…

Peresecina este unul dintre cele mai vechi sate din Republica Moldova și prezintă interes pentru istoria națională.  Așa cum se strînge roada bob cu bob, așa se scrie istoria neamului – localitate cu localitate, eveniment cu eveniment. Istoria satului Peresecina este mai mult decît o istorie, e o trăire care începe de la o persoană, de la o familie concretă, conturându-se în destine, fapte, în viața întregii localități. Prima atestare documentară a satului Peresecina este menționată în Dicționarul Enciclopedic Moldovenesc la data de 4 mai 1436.

                                                    GRAMOTĂ

„Din mila lui Dumnezeu, noi Ilie Voievod, şi fratele domniei noastre, tuturor care vor vedea sau o vor auzi de această carte a noastră, că această adevărată slugă şi boier al nostru cu dreapta şi credincioasa slujbă, pan Duma Uranie a slujit înainte răposatului nostru şi astăzi ne slujeşte nouă drept şi credincios. De aceea, noi, văzând dreapta şi credincioasa slujbă, l-am mituit cu deosebita noastră milă şi i-am dat în ţara noastră, lui şi fratelui său pan Petrică, un loc din pustie de cealaltă parte a Ichelului anume Cobîlca, de la obârșie pînă la gură şi Şabolna, şi Pelescu, de la  obîrşie pînă la gură, şi Peresecina de la obârșie pînă la gură, cîte sate vor putea să se aşeze. Toate acestea să le fie uric, cu tot venitul lor, la fel şi copiilor lor”.

Gramotă a fost semnată de Ilie Voievod şi Ştefan Voievod, domni ai Ţării Moldovei, prin care dăruiesc lui Duma Uranie moşia unde a fost atestat satul   Peresecina la 4 mai 1436

Încă pînă la constituirea Ţării Moldova, în perioada formaţiunilor prestatale, către sec.IX-X este prima menţiune despre localitatea Peresecina. Conform unei versiuni, Peresecina vine de la slavul Peresecenie în traducere – întretăiere de drumuri  – răscruce,  adică  localitatea  era aşezată  la  întretăierea  importantelor  drumuri  comerciale  ,,de  la  varegi   la  greci”. Ca argument  istoric  în favoarea  acestei variante  vine  explicaţia că în  epoca  Marilor  Migraţii   slavii s-au reţinut  în  acest spaţiu  pentru o  perioadă  mai  îndelungată.

Cea  de-a  doua  variantă  este  de  la  cuvîntul  Poroseci – ponorîturi, ponoare.

Varianta   cu  cei  doi  peri  seci   este  mult  mai  convingătoare.    Este  varianta  pe  care  am    cunoscut-o   din  copilărie.   Se  spune  că  această  legendă  vine  încă  din  perioada   incursiunilor  tătarilor  din  Crimeea,  aceştia  nu  cucereau   teritorii,  ci  savârşeau  incursiuni   fulgerătoare  în care   jefuiau,  distrugeau  şi  ardeau   localităţile  pentru  a  băga  groaza  în  locuitori,  apoi  se  retrăgeau  la  baştina  lor  Crimeea.  Se  consideră  că  satul  atunci  era  aşezat  pe  locul  unde  este  azi   iazul,  de  la  intrarea  în  sat,  din   direcţia  Chişinău.  Drept  confirmare  că  acolo  a  fost   inițial vatra satului    vorbesc   dovezile   arheologice   din anii 60  ai  sec. XX.  În  timpul   lucrărilor  Agricole,  acolo  au  fost  găsite  urmele  unei  aşezări.  Apoi,  când  acolo  se săpa  o  fântână  a  fost  găsită  o  piatră   funerară   pe  care  era  scris  POPA  GHEORGHE,  acum  greu  de spus dacă  acesta  a fost parohul  satului,   ori  este  un  nume  de  familie.  Cred că  e  vorba  de  un preot,  pentru   că  este o  legendă  despre un preot  care s-a  opus  tătarilor.  Legenda  spune  că  unde  este  azi  satul  era  codru,  salvarea  locuitorilor  cînd  năvăleau  tătarii, aceştia  fiind  locuitori  de  stepă   ocoleau   pădurea.  Şi  pentru  că  incursiunile  lor  se  îndesise,  locuitorii  erau   siliţi  să  i-a  drumul  codrului  prea  des, aşa  că  întemease  acolo  nişte  bordee, pentru  a  ajunge  la  aşezarea  din  codru   trebuia  să  mergi  pe  malul  unui  pârâiaș,  se  crede  că  pîrîiaşul este  rîpa  ce  împarte  azi  satul  în  două   părţi.  Pârâiașul  pornea  de  la  un  izvor  unde  creşteau  doi  peri  seci.  Aceşti  doi  pomi  au  devenit   parolă  pentru  localnici,  ca  să nu  ajungă  acolo  vreun  străin. La întrebarea  unde  mergi,  răspundeau  la peri  seci. Cu  timpul   satul  s-a  aşezat  definitiv  în  codru   şi  parola  a  devenit   numele  localităţii Peresecina.

Din arhivele timpului aflăm că populația satului creștea foarte încet. Recensămîntul din 1711-1713 arată că în Peresecina erau 28 de gospodării cu o populație de 78 de suflete. Astăzi, Peresecina numără peste 3200 gospodării cu o populație de 8100 de locuitori.

Din timpurile străvechi Peresecina a fost un nod de comerț pentru negustori. Astăzi, datorită așezării geografice, pe drumul național R6 Chișinău-Bălți, Peresecina este un centru economic și de prestări servicii important pentru republică. Aici își desfășoară activitatea peste 100 agenți economici, în diferite domenii: comerț, industria textilă, industria de extragere a resurselor naturale calcar, transport internațional etc. Totodată, Peresecina dispune de Centru de Sănătate, în Liceul teoretic „Alexandru Donici” ăși fac studiile peste 800 elevi, avem 2 instituții de educație timpurie cu peste 450 copiii instituționalizați, Centru de plasament pentru copii „Generația Pro”, Casa de cultură, Bibliotecă sătească, Centru Unificat de Prestări Servicii.

Ca și atracții, Peresecina are 3 biserici cu o arhitectură particulară fiecare: Biserica ortodoxă Sfîntul Ioan Teologul, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Biserica Românească Sfîntul Nicolae.

Însă, Peresecina nu ar fi Peresecina fără Oamenii săi, care sunt mândria localității și care și-au lăsat amprenta asupra vieții sociale a țării și avem mulți dar vom enumăr doar câțiva:

– Ludmila Tihonov, doctor în istorie, autor a monografiilor „Satul Peresecina la răspîntie de timpuri”, „Destine Frînte. File din istoria deportărilor din satul Peresecina”, „Cetățile Credinței. Istoria Bisericilor din satul Peresecina”;

– Alexandru Toma, chirurg toracic șef Secția Chirurgie Toracică din cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”;

– Nadejda Hriptievschi, jurist, fondatoarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova;

– Veaceslav Ursu, doctor în drept, decan în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI din RM;

– Ion Pruteanu, jurist, colonel în cadrul Centrul Național Anticorupție în direcția „Prevenirea Corupției, Direcția Securitate Internă”;

– Rotaru Constantin, cîntăreț de muzică popular, artist al poporului;

– Radu Sîrbu, cîntăreț, solist în formația O-Zone.

Despre acordurile de cooperare cu alte localități…

  APL Peresecina are acorduri de colaborare cu localitățile din țările vecine. România: comuna Săbăoani, județul Neamț, comuna Ceptura, județul Prahova și orașul Predeal, județul Brașov. Ucraina: satul Mamaliga, regiunea Cernăuți.

Despre partenerii de dezvoltare…

 Partenerii de dezvoltare ai localității sunt organizațiile naționale și internaționale de dezvoltare CALM, PNUD Moldova, USAID Moldova, UN Women, IREX Moldova, NDI, AIPA, Fondul Ecologic Național, FISM Moldova etc. Partenerii de nădejde și permanenți sunt locuitorii satului care contribuie esențial la dezvoltarea localității.

În cadrul asistenței Programului Comunitatea Mea, finanțator USAID Moldova, am beneficiat de surse financiare pentru a renova sala de sport din cadrul liceului din localitate. Este un proiect inovativ și ambițios pentru spațiul rural deoarece, pe lângă renovarea sălii, sunt amenajate 2 spații de duș pentru elevi (fete și băieți). Anterior sala de sport era într-o stare dezastruoasă, pe pardoseli erau plasate plăci de cauciuc, fără ventilare și cu un miros insuportabil de cauciuc, fiind o provocare fiecare oră de sport pentru elevi. De asemenea, în cadrul acestui Program, APL Peresecina a beneficiat de suport din partea experților în elaborarea bugetului local pe dimensiunea de gen, ceea ce a permis estimarea concretă a cheltuielilor atât pentru femei, cît și pentru bărbați, precum și anumite categorii de persoane, tineri, bătrâni etc.

 Un alt proiect ce se implementează în Peresecina deja de 3 ani constă în reparația drumurilor locale din beton armat. La fiecare ploaie centrul localității era blocat cu pietrișul adus de pe străzile verticale. Astfel, consultând sfatul specialiștilor, am concluzionat că soluția betonului armat la reparația drumurilor este cea mai optimă și caracteristică pentru Peresecina, deoarece așezarea geografică pe cele 7 coline, impune reparația drumurilor durabil și calitativ. Această practică a început să fie cea mai răspândită în cadrul localităților rurale fiind și una eficientă din punct de vedere financiar. La această etapă am construit peste 4 km de drum

 Toate proiectele implementate în localitate s-au realizat cu succes doar datorită implicării și contribuției locuitorilor și agenților economici.

Despre planurile de viitor…

Pentru viitor ne propunem continuarea proiectului construcția sistemului de canalizare, instalarea echipamentului tehnic la stația de epurare, pentru a avea un mediu salubru și îngrijit al localității.

Fiind în plină criză energetică, evident că ne dorim eficientizarea energetică a instituțiilor publice, prin realizarea lucrărilor de termoizolare a clădirilor, pentru a reduce cheltuielile de întreținere, crearea unui parc fotovoltaic pentru a asigura iluminatul stradal cu energie regenerabilă și a reduce costurile de factură.

Despre profesia de primară…

Această profesie nu se învață la nicio instituție de învățămînt, profesia de primară se însușește în activitate, iar un rol important în acest proces îl are Congresul Autorităților Locale din Moldova, care oferă expertiza necesară pentru primari/primare și aparatul primăriei. Influența politicului în activitatea autorităților publice locale fiind una încă puternic conturată, CALM este organul care apără interesele colectivităților în raport cu autoritățile centrale, fiind un aprig promotor al autonomiei locale și descentralizării financiare, al reducerii influenței și imixtiunii în activitatea autorităților locale. Rețeaua Femeilor CALM contribuie la consolidarea capacităților primarelor, împărtășirea bunelor practici a doamnelor cu mai multe mandate.

Despre crezul primarei…

„Nu există nu se poate” – ăsta e motto-ul cu care am pornit în activitatea de primară, și cu acest gînd în fiecare zi mă autodepășesc, încerc să rezolv problemele și să creez condiții cît mai bune pentru locuitori. Pentru a avea o localitate exemplu, avem multe de realizat și doar în unitate vom reuși să transformăm Peresecina într-o localitate din care să nu-ți dorești să pleci.

Despre visele primarei…

 Avem multe vise care sunt sigură că putem să le transformăm în realitate: eficientizarea termică a liceului și a grădinițelor, crearea unui centru de plasament pentru batrâni, iluminat modern, digitalizarea totală a serviciilor publice, dar și atragerea unor noi investitori. Și, da avem multe probleme de rezolvat până vom ajunge să spunem că am epuizat visele pe care trebuie să le transformăm în realitate.