Se poate! Se poate să rămâi în istorie ca un primar bun într-un mandat de doar trei ani. Deși nu un politician bun, dacă tot pierzi alegerile. Trei oameni mi-au recomandat (Mulțumesc!) să scriu despre acest primar de pe alt continent, deși tot dintr-o țară nu prea bogată. Există numeroase surse despre activitatea acestuia: articole, filme documentare, cărți și interviuri. Enrique Peñalosa, primarul Bogotei, a zis că: „un oraș avansat nu este un oraș unde săracii folosesc mașinile, ci unde chiar și bogații folosesc transport public.”
A fost primar din 1998 până în 2001. A promovat un model de oraș unde se dă prioritate pietonilor (cum zicea Ilf și Petrov: Пешеходов надо любить. Пешеходы составляют большую часть человечества. Мало того — лучшую его часть); un oraș pentru oameni unde, fiecare, indiferent de venitul său, să se simtă bine. „Noi construim mai mult pentru mobilitatea mașinilor decât pentru fericirea copiilor. ”
Ce a mai făcut?
– A plantat mai mult de 100,000 de copaci;
– A elaborat un sistem eficient de transport public numit TransMilenio;
– A reamenajat centrul istoric, inclusiv a construit un parc într-o regiune anterior dominată de crime și droguri, a renovat piețile și a transformat unul din bulevardele centrale într-o dinamică zonă pietonală;
– A construit mai mult de 100 de creșe pentru copiii sub 5 ani;
– A mărit numărul de copii înrolați în școlile publice cu mai mult de 200,000, o creștere de 34%, a renovat 150 de școli și a construit 50 de școli;
– A construit sau reconstruit sute de kilometri de trotuar, mai mult de 300 de kilometri de piste pentru bicicliști, străzi pietonale și mai mult de 1200 de parcuri;
– A instituit pentru prima data, în anul 2000, o zi fără de mașini. Iar prin referendum, oamenii au făcut din asta un eveniment anual;
– Rata criminalității a scăzut cu 2/3.
În trei ani. În America de Sud. Într-un oraș cu o profundă inegalitate socială. Un oraș sărac. Criminal (deși fără de răpiri). Corupt. Poluat. Deloc un mare Amsterdam.
Peñalosa zicea că dacă țările lumii a treia și-ar măsura succesul sau eșecul ca societatea în funcție de venit, ele ar rămâne pentru totdeauna ratate. „Cu resursele noastre limitate, noi trebuie să inventăm alte căi pentru a măsura succesul. Asta poate însemna accesul tuturor copiilor la biblioteci, parcuri, școli, facilități sportive sau creșe”
Primarul a îmbunătățit viața în cartierele sărace, a adus apă pentru toate gospodăriile Bogotei și a cumpărat terenurile nedezvoltate de la marginea orașului pentru a preveni speculațiile. Le-a făcut accesibile pentru toți, le-a pus electricitate, canalizare, telefonie, spații verzi, școli și alei.
De ce orașele în dezvoltare mai au șanse? Pentru că sunt încă neconstruite. Avantajul acestor orașe, zice primarul, este că pot să evite greșelile făcute în țările dezvoltate.
Egalitate. Peñalosa ne vorbește despre egalitate. Orașul este creat pentru a aduce fericire oamenilor, respectiv toți trebuie să aibă acces egal la această fericire. „Avem nevoie să vedem alți oameni, avem nevoie să vedem verdeață”, spune primarul. Oamenii bogați pot să facă asta în cluburi și alte locuri private. Restul trebuie să beneficieze de asta în piețe publice, parcuri, biblioteci, trotuare și alei.
Democrație. Peñalosa ne vorbește despre democrație. „Minimul ce ar trebui să îl facă o societate democratică este să ofere oamenilor minunate spații publice. Ele sunt la fel de importante ca și spitalele și școlile. ” Ele creează sentimentul că aparții locului. „În orașele din țările în dezvoltare, majoritatea oamenilor nu au mașini, deci când construiți un trotuar bun, de fapt, construiți democrație. ” Bicicletele tot sunt un semn al democrației. „Un sărac sau bogat pot să se întâlnească pe stradă pe bicicletă și săracul nu se simte inferior. ” Cam așa:
În unul din multele sale interviuri, fostul primar vorbește despre vremea când era student la Paris. Era foarte sărac și lucra câte 10-12 ore pe zi ca portar la un hotel. În ciuda acestor condiții, cu un cost minim, avea acces la cultură, la biblioteci, parcuri și la toate minunile Parisului. „Puteam să particip în viața pariziană. Asta mă făcea fericit. A devenit foarte clar pentru mine, că dacă un oraș e construit bine, generează egalitate și fericire. ”
Peñalosa este realist, știe că oamenii nu se schimbă peste noapte, nu toți se vor considera egali deodată. 20% din utilizatorii sistemului de autobuze sunt proprietari de mașini, ceea ce înseamnă că fac parte dintr-o pătură mai bogată a Bogotei. „Folosesc ei autobuzele pentru că este cool și sexy? Aș vrea să cred asta, dar probabil că nu. Folosesc ei asta pentru că iubesc mediul înconjurător? La sigur că nu. Ei o fac pentru că este mai rapid și mai simplu. ”
Nu a avut impact doar asupra Bogotei, a participat în construirea sistemului de autobuze în Jakarta, apoi în Beijing, Delhi, Lima și Dar es Salaam. Totodată și în proiectarea pentru piste de bicicliști în Mexico City, Capetown și Dakar.
Cum să pierzi alegerile cu atâtea realizări? Războiul cu mașinile niciodată nu este în favoarea unui politician. Până și fostul primar recunoaște că este un politician Columbian, însă unul prost, pentru că pierde alegerile. Unul din contracandidații săi a promis metro. Și a câștigat.
Există primari care vorbesc despre cum orașul poate crea egalitate și democrație și despre cum orașul trebuie să facă oamenii fericiți. Nu, ei nu sunt doar germani sau japonezi, ei sunt în orice țări, în orice orașe, sărace sau bogate, mari sau mici, trebuie doar uneori să lucrezi pentru oameni, dar nu pentru a câștiga alegerile.
