Afirmația aparține lui Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni
— Sunteţi mulţumit de felul cum s-a dezvoltat Ungheniul în anul trecut? Numiţi câteva proiecte importante implementate în oraş în această perioadă.
— A fost un an reuşit, după părerea mea, iar toate investiţiile capitale au fost din cadrul proiectelor cu finanţare locală şi susţinute de partenerii externi. Sunt cei cu care lucrăm permanent şi care pe parcursul anilor au aprobat mai multe proiecte. Prin intermediul Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013, oraşul a reuşit să devină una dintre primele localităţi care dispune de un sistem de siguranţă în traficul rutier complet renovat la standarde europene, cu semafoarele de tip LED, cu 1500 de semne rutiere, marcaje din termoplast pentru pietoni. Costul lui a fost de circa 730 de mii de euro, dar care nu a fost finanţat integral în Ungheni, căci este un proiect trilateral, pentru că au beneficiat şi partenerii din Cernăuţi (Ucraina) şi Dorohoi (România). Un alt proiect care trebuie menţionat, la fel, cu finanţare europeană, este elaborarea Planului Urbanistic General integral al oraşului Ungheni. Fiind un document vast, acesta prevede nu doar partea constructivă de infrastructură, dar şi situaţia demografică, migraţională, nivelul de natalitate, locurile de muncă, etc. Nu trebuie să uităm nici de cele două grădiniţe care au beneficiat de grant din partea Guvernului României. Grădiniţa „Andrieş” a fost reparată capital, a căpătat un nou aspect şi grădiniţa „Alexei Mateevici”, fiind termoizolaţi pereții. Liceul „Gheorghe Asachi” este instituţia de învăţământ care a beneficiat în această perioadă de susţinere financiară din partea Fondului de Eficienţă Energetică din Republica Moldova pentru a conserva energia termică în sediu. Liceul dispune de o cazangerie proprie, are geamuri de termopan şi pereţi izolaţi termic. A fost modernizat sistemul de iluminat stradal pe strada Naţională şi instalate 200 corpuri de iluminat de tip LED.
— A fost aprobat bugetul oraşului pentru 2016. Veniturile sunt de circa 59 mln. lei, cheltuielile – 56 mln, cu un sold bugetar pozitiv de aproximativ 3 mln. lei. E un buget orientat spre investiţii?
— Diferenţa respectivă va acoperi suma creditelor care au fost obţinute pentru efectuarea diferitor investiţii capitale. Partea de rambursare care trebuie să o achităm anul curent este de circa 3 mln. lei şi astfel am obţinut un echilibru între venituri şi cheltuieli. Este o situaţie normală pentru minimul de existenţă al oraşului.
— E bine, dar din ce surse efectuăm investiţii capitale? Vă întreb atât eu, cât şi restul orăşenilor.
— Bugetul niciodată nu a conținut vreun bănuţ pentru reparaţii capitale. Ce vom face? Ceea ce am făcut până acum – vom lucra cu fondurile naţionale şi partenerii externi. Din păcate, cu partenerii externi anul acesta, conlucrarea va fi una mai modestă, pentru că se ştie că au fost stopate unele programe de finanţare la nivel naţional.
— Totuşi, aţi reuşit anul trecut să depuneţi anumite proiecte?
— Desigur, chiar dacă programul trilaterial Ucraina-România-Moldova s-a încheiat, au fost înfiinţate alte două programe transfrontaliere – Moldova-Ucraina şi Moldova-România. Am aplicat la programul Moldova-Ucraina, care are trei priorităţi, însă cu un buget foarte mic, de doar 3 mln. euro. Odată cu noi au mai aplicat încă 154 de lideri de proiecte atât din ţară, cât şi din Ucraina. Suntem aplicanţii unui proiect social cu elemente de infrastructură – „Sport şi sănătate”. Este vorba despre construcţia a două stadioane mai mici pe teritoriul stadionului central. Terenul sportiv existent are înveliş artificial, ceea ce presupune că poate fi folosit de persoane cu echipament sportiv special. Unii cetăţeni s-au plâns că nu mai pot face sport pe stadion ori de câte ori doresc, de aici şi ideea construcţiei a două miniterenuri de sport. Vor avea posibilitatea să practice tenis de câmp, fotbal, volei. Am trecut prima etapă de selectare, în concurs au mai rămas 30 de proiecte, deci, sperăm că vom avea un rezultat pozitiv.
— S-ar părea că sunteţi credibili pentru investitorii străini…
— Anul acesta ia startul proiectul România-Moldova, care are un buget cu mult mai mare, de circa 32 mln. euro. Noi vom aplica şi aici, dar deja pentru îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri. Mă refer la finanţarea unui proiect tehnic care presupune reparaţia sectoarelor de drum din Ungheni-Deal, pe unde circulă transportul urban. Situaţia e gravă, dacă nu vom efectua lucrări de reparaţie capitală, nu vom putea soluţiona problema respectivă.
— Care sunt priorităţile pentru acest an?
— Cu siguranță, vom repara strada Alexandru cel Bun, care practic e plină de noroi şi şanţuri. Anul trecut am schimbat reţeaua de apeduct, anul acesta continuăm cu schimbarea reţelei de canalizare. Rămâne să rezolvăm problema privind scurgerile de ape pluviale şi trotuarele, precum și iluminatul stradal. Proiectul total va fi aproximativ de 6 mln. lei. Vom face tot posibilul să găsim sursa de finanţare pentru ca acest proiect să fie finalizat în anul curent. Una din surse pot fi creditele, e o situaţie absolut normală pentru a efectua nişte investiţii capitale. O altă sursă – mijloacele financiare acumulate din comercializarea terenurilor pentru construcţia caselor de locuit în sectorul nou din Dănuţeni.
— Puteţi numi valoarea investiţiilor atrase în oraş în ultimii ani?
— E greu să enumeri toate proiectele care au fost implementate în localitate, atât cu finanţare locală, cât şi cu susţinerea finanţatorilor străini. Acum a fi aplicant în cadrul diferitor programe, a elabora un proiect reuşit a devenit deja o profesie. Am făcut o statistică pe ultimii cinci ani, ceea ce ne permite să afirmăm că în fiecare an la cele 60 mln. lei, cât este bugetul oraşului, am făcut investiţii capitale de încă un buget. Atunci când cineva mă întreabă care este cel mai bun proiect, le spun că cel mai reuşit abia urmează să îl implementăm.
“Publicaţia a fost finanţată de către Ambasada Britanică Chişinău prin Fondul pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine autorului, şi nu neapărat reflectă poziţia Guvernului Britanic.”
