În mai multe sate și orașe din țară, locuitorii, în parteneriat cu primăriile, au apelat la rețelele de socializare pentru a aduce acasă, cel puțin virtual, toți băștinașii plecaţi în lumea largă și a-i atrage în dezvoltarea comunităților.
Despre cum lucrează Asociațiile de Băștinași pe rețelele de socializare şi practici selectate din experienţa celor 25 de localități partenere ale Proiectului Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL).
PAS 1
Întocmiţi o listă care să cuprindă contactele tuturor celor care doresc să păstreze conexiunea cu localitatea de baștină, chiar și de la mii km depărtare. Informațiile culese vor conține cel puțin numele, prenumele, țara în care se află și un contact al persoanei respective.
PAS 2
Creaţi pagini ale Asociaţiei de Băştinaşi pe reţele de socializare. Aceastea trebuie să conţină fotografii şi informaţii care să explice scopul creării şi activităţile AdB.
PAS 3
Identificați originarii pe rețelele de socializare și invitați-i să se alăture grupului/paginii create pe facebook sau odnoklassniki.
PAS 4
Postaţi pe paginile asociației poze cu băștinași cunoscuți din localitatea Dvs., însoțite de texte scurte despre persoana respectivă și neapărat etichetați-o. Astfel, se va forma o reţea de persoane originare din localitatea dvs. De asemenea, plasați informaţie interesantă pentru cei demult plecaţi de acasă: poze cu locuri și oameni dragi, felicitări, anunțuri, invitații la evenimentele de acasă, cât și transmisiuni online ale şedinţelor primăriei etc.
PAS 5
Identificaţi cele mai stringente necesitățile ale comunității şi prin intermediul Internetului consultaţi băștinașii, inclusiv persoanele plecate. Împreună veţi prioritiza problemele de rezolvat, iar cei implicaţi se vor simţi parte a procesului.
Experienţe pozitive:
”Baza de date a migranţilor a crescut, după Zilele Diasporei, estimativ cu 25-30% sau în medie cu circa 100 de persoane per localitate. La moment, în baza de date a fiecărei Asociații de băștinași sunt înscriși circa 400 de membri, iar în unele localități, de regulă în orașe, sunt peste 800”, spune Oxana Maciuca, coordonator componenta migraţie în cadrul proiectului MiDL.
”Încercăm să îi ținem aproape pe băștinașii plecați prin intermediul paginii de facebook. Deși nu mai trăiesc în sat, oricum sunt parte componentă a comunității și trebuie puși la curent cu tot ce se întâmplă”, susține Victoria Matveev, responsabilă pentru migrație în cadrul proiectului MiDL pentru localitatea Colibași din raionul Cahul.
”Paginile de socializare sunt un instrument foarte eficient de promovare a activităților și evenimentelor din localitate. Cu ajutorul lor migranții află ce se întâmplă acasă, au posibilitatea să se implice în procesele decizionale, cât și la soluționarea problemelor. Avem chiar și un exemplu relevant. Câțiva migranți, văzând publicate pe pagina Asociației niște fotografii unde câțiva locuitori, împreună cu primăria, au început repararea unui drum, au propus să contribuie și ei pentru a extinde porțiunea de drum reparată, până la casa părinților lor”, afirmă Ion Cărpineanu, primarul de Cărpineni (Hâncești).
