- Igor face agricultură din 2008. Are 400 hectare de pământ. Până în 2020, în fiecare an, el stătea în rând săptămâni în șir pentru a putea utiliza mecanismul de separare a cerealelor de gunoi vegetal și pământ.
- Gheorghe nu putea „zbura” deasupra terenurilor sale până în 2021, când a cumpărat o dronă și agricultura a trecut la alt nivel.
- Nicolae este învățător. De mai mulți ani voia să lanseze o afacere de granulare a nutrienților pentru animale. Impedimentul – nu avea suficiente resurse financiare. În 2020, a reușit.
- Vitalie produce brichete din 2012. Până în 2020 cumpăra deșeuri vegetale la prețuri mari de la producătorii de ulei de floarea soarelui. Astăzi, Vitalie are un tractor de colectare a deșeurilor vegetale rămase pe câmpuri după recoltare. Asta îl ajută să economisească considerabil și să transforme deșeurile în venit.
Dezvoltarea localității
Ce-i unește pe Igor, Gheorghe, Nicolae și Vitalie e că toți sunt tineri antreprenori din satul Mihăileni, Râșcani, care au reușit să creeze locuri de muncă acasă și să-și crească veniturile dezvoltând afaceri inovatoare în agricultură.
Afacerile lor au fost dezvoltate datorită sprijinului obținut în cadrul proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală” – „Mobilizare locală pentru înzestrarea tehnică a clusterului tinerilor antreprenori și a Întreprinderii Municipale”.
Granturile oferite le-au permis să cumpere un tractor, o dronă, un mecanism de granulare și unul de sortare a cerealelor, dar și să creeze 15 locuri de muncă.
Asta i-a ajutat să contribuie la dezvoltarea localității și să rămână acasă.
De intervenția partenerilor au beneficiat 4222 de persoane, inclusiv 2151 de femei și 2071 de bărbați, dintre care 651 de persoane sunt implicate în migrație. A fost asigurată finanțarea inițiativelor din partea proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală” în valoare de 60 de mii de dolari SUA și co-finanțare din partea antreprenorilor și comunității în valoare de 91.340 de mii de dolari SUA.
Ion Cristian, secretarul Consiliului sătesc Mihăileni, Râșcani, își amintește cum în 2017 se discuta despre un proiect de finanțare și sprijinire a agenților economici din localitate. La o distanță de un an, acesta a devenit un lucru ușor de realizat. Conceptul proiectului era să ofere granturi mici și mijlocii tinerilor antreprenori din localitate. Au fost organizate ședințe, seminare. Dacă au început cu zece antreprenori locali, la final au rămas doar cu patru. „A fost o selecție naturală. Au rămas doar cei care au vrut cu adevărat acest lucru și au fost pregătiți să vină și cu propria contribuție”, explică secretarul.
După luni de muncă în echipă, în plină pandemie, au fost cumpărate echipamentele de care aveau nevoie antreprenorii. Afacerile au fost dezvoltate, noi locuri de muncă au fost create, iar tinerii au ales să rămână acasă. „Astfel, lumea are locuri de muncă sau are cui da pământurile în arendă, ca să primească în schimb alimente sau bani. E o colaborare reciproc benefică… Pământurile sunt lucrate și valorificate, terenurile nu rămân în pârloagă, dar și lumea este mulțumită”, adaugă Ion Cristian.
De aceea, primăria satului Mihăileni aplică la proiecte care ajută la dezvoltarea localității, agriculturii și a afacerilor. „Dacă n-ar fi astfel de proiecte și am rămâne doar cu propriul buget, nu am putea face multe lucruri pentru dezvoltarea localității și mulți ar decide să plece”, spune specialistul.
„Curățătoria” cerealelor
O construcție îngustă din țiglă metalică și cu o înălțime de 19 metri stă în bătaia vântului. Ridicându-și puloverul mai sus pe gât, până sub bărbie, Igor Gheorghiță urcă scările din lemn ignorând aerul rece. Deschide lacătul mic, îl pune în buzunar și intră în construcția la care a lucrat timp de trei luni. A muncit mult pentru a-și realiza visul. Nu va mai fi nevoit să stea săptămâni la rând, ca să poată să-și ducă cerealele la „curățătoria” din sat. Nu va trebui să cedeze, să amâne, când nu e timp pentru asta.
Igor Gheorghiță este agricultor de „când se știe”. În 2008 a devenit antreprenor cu acte în regulă, responsabil de cultivarea, îngrijirea și recoltarea a 400 hectare de pământ în satul Mihăileni.
Tânărul antreprenor își trece palma bătătorită peste tuburile de diferite grosimi și un zâmbet colindă peste chipul ars de soare. Este visul care i s-a realizat în anul 2020. Construcția care se lasă legănată de vântul puternic este un separator pentru cereale, unde acestea sunt sortate și curățate. „Nu a trebuit să mergem undeva. S-a lucrat pe loc, în sat. Ni s-a prezentat proiectul și oportunitatea de a accesa un grant. Așa am cumpărat echipamentul pentru crearea unui complex de curățare, sortare a cerealelor, care permite valorificarea lor la prețuri bune”, ne spune Igor. Construcția acestui mecanism complex a costat 41 de mii de dolari SUA, dintre care 20 de mii au fost oferite de donator.
Acum, colectorul îl ajută să economisească zeci de mii de lei. Acești bani vor fi investiți în instalarea panourilor solare în jurul construcției, pentru a folosi energia colectată pentru sortare. Iar deșeurile vegetale le vinde lui Vitalie Iarmaliuc, un alt antreprenor din localitate, care deja de 10 ani produce brichete.
Deșeuri transformate în bani
Vitalie Iarmaliuc produce brichete din anul 2012 – perioadă în care deșeurile vegetale erau aruncate, arse, oferite gratuit sau doar pentru câteva zeci de lei. Cererea pe piață a brichetelor a crescut, ceea ce a dus și la mărirea prețului pentru astfel de deșeuri. Cu toate acestea „afacerea continuă să crească. Nici într-un an nu am fost în pierdere”, recunoaște Vitalie. Cu ajutorul grantului și a propriei sale contribuții, în 2020, a cumpărat un tractor echipat cu utilaj multifuncțional pentru colectarea și transportarea deșeurilor agricole. Asta l-a ajutat să dubleze producția de brichete și să facă economii la procurarea materiei prime pe care o adună din propria localitate.
Zilnic, întreprinderea la care lucrează patru persoane din sat, produce câte șase tone de brichete. Iar lumea le cumpără ca pâinea caldă. „Noi dăm agricultorilor câte 600 de lei pentru fiecare hectar. În schimb, ei ne permit să strângem paiele și resturile vegetale de pe terenurile lor”, spune Vitalie. El recunoaște că afacerea se dezvoltă organic și îl ajută să obțină un venit asemănător cu cel din Europa și SUA, unde a lucrat o perioadă.
Vitalie nu stă nicio clipă pe loc. Mai discută cu un angajat. Mai ajută un cumpărător să încarce sacii cu brichete. Apoi urcă la volanul tractorului cu care colectează deșeurile. În timpul iernii, când nu mai are materie primă, continuă construirea depozitului. „Într-un an construim o arteră a fabricii, în alt an – alta. În acest an am construit și oficiul unde să putem sta la călduț”, spune entuziasmat Vitalie.
Proiectul de aplicare și de achiziționare a tractorului a durat mai puțin de un an. „În acest timp am colaborat mult cu primăria, dar și cu ceilalți antreprenori. Ne ajutăm când este nevoie. Toți ne cunoaștem și toți vrem să ne dezvoltăm localitatea și să putem trăi bine acasă.”
„Nu am dat greș”
La mare căutare, în Mihăileni, sunt și granulele pentru animale. Sătenii le cumpără de la Nicolae Iarmaliuc. La doar 300 de metri de cei doi antreprenori, este amplasată și mini fabrica familiei Iarmaliuc. Nicolae este învățător în sat, dar și directorul fabricii care a luat naștere odată cu lansarea proiectului „Mobilizare locală pentru înzestrarea tehnică a clusterului tinerilor antreprenori și a Întreprinderii Municipale”.
Cu grantul primit și cu banii pe care a reușit să-i adune, în 2020, el a construit fabrica și a dotat-o cu un echipament compact și modern pentru granularea și valorificarea deșeurilor agricole de la curățare, sortarea cerealelor și a culturilor furajere. Drept rezultat, fermierii din domeniul zootehnic au primit furaje de calitate la preț accesibil. „În cadrul unei emisiuni la TV se vorbea despre granulele pentru animale, cât de nutritive sunt acestea și compacte. Am văzut că, în arie de peste 20 de km în jurul satului nostru, nu e nimic analogic. De aceea m-am gândit să deschid această mică fabrică. Nu am dat greș”, povestește bărbatul.
La îndemnul primăriei, Nicolae și ceilalți antreprenori, împreună cu primăria și cu Asociația Băștinașilor din Mihăileni, au identificat domeniile care aveau nevoie de implicare și de dezvoltare. „Împreună am punctat prioritățile și ce voiam să dezvoltăm sau să cumpărăm, dar nu reușeam în plan financiar sau organizatoric”, spune Nicolae Iarmaliuc.
Satul Mihăileni, la fel ca și multe localități din Republica Moldova, se confruntă cu un val mare de migrație. Oamenii plecau peste hotare în căutarea unui loc de muncă și a unor condiții de viață mai bune.
Deși au plecat, mulți mihăileni duceau dorul de casă. Astfel, în 2017, a fost fondată Asociația Băștinașilor. „Astfel, am construit o punte de legătură între cei care au plecat și cei care au rămas acasă”, spune Nicolae Iarmaliuc. El este și unul dintre fondatorii membri ai Asociației.
Cu ajutorul băștinașilor plecați a fost amenajat parcul din localitate, dar și a permis accesul la mai multe proiecte care-și propun să ajute localitățile să se dezvolte și să fie atractive pentru locuitorii săi.
În 2020, utilajul de granulare a fost cumpărat și instalat. De atunci, zi de zi, la mica fabrică de la marginea localității lucrează patru persoane din sat. Acestea au un loc de muncă stabil și „nu trebuie să plece de acasă”.
Drone pentru agricultură
Gheorghe Cecan avea o problemă mare. Îi lipseau informațiile despre calitatea solurilor și datele la zi despre starea culturilor. Pe de altă parte, să fi avut aceste informații, mai rămânea o problemă. Nu dispunea nici de echipamente pentru a combate rapid dăunătorii, maladiile și, efectele secetei. În cadrul proiectului, Gheorghe Cecan a obținut un grant de patru mii de dolari SUA cu care și-a cumpărat o dronă.
Cu ajutorul ei, Gheorghe poate să vadă cum se dezvoltă culturile, unde îngrășămintele își fac efectul și unde e nevoie să intervină. Tânărul schițează traseul dronei cu ajutorul tabletei, după care „o lasă în zbor liber”. „Acest teren e cu floarea soarelui. Aici e terenul de un verde mai fraged, iar aici e mai galben. Înseamnă că începe să se usuce.” Tânărul se uită pe tabletă. Imaginea de sus a terenurilor arată ca tabloul blurat al lui Van Gogh.
După studii, Gheorghe Cecan a lucrat patru ani ca inginer proiectant. Ulterior, a revenit în sat și s-a ocupat cu agricultura. Apoi a plecat pentru câteva luni în afara țării. Pandemia, însă, l-a adus acasă și inspirat să facă agricultură la alt nivel. „Agricultura care se făcea cândva, astăzi nu merge… Acum ai coordonatele exacte și nu mai trebuie să cauți”, explică el.
Gheorghe are 24 de hectare de pământ și adună bani pentru procurarea unei drone pentru stropirea culturilor de câmp. Drona îi va permite să stropească culturile la etapa când planta este înaltă sau după ploi, când este nevoie de stropiri cu fungicide și insecticide. „Nu prea vine tractorul să stropească pe suprafețe mici. Cu o dronă nu mai depinzi de nimeni și totul se face mult mai repede”, conchide tânărul antreprenor.
Localitatea Mihăileni din raionul Râșcani este una dintre cele 25 de localități din Republica Moldova care au beneficiat de pe urma intervențiilor de dezvoltare economică locală în perioada 2019 – 2022, în cadrul proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.
Cu un buget total de 5 milioane dolari SUA (dintre care 1.5 milioane grant), intervențiile au avut ca scop crearea de oportunități economice pentru 175 de mii de membri ai comunităților locale, dar și migranți, fiind implementate de asociațiile de băștinași, în parteneriat cu autoritățile publice și mediul privat.
Ilustrație de Ecaterina Buruiană
Fotografii de Tatiana Beghiu
