Autonomia financiară foarte limitată, salariile mizere ale funcționarilor din APL, inițiativa ce va bloca achizițiile publice, reforma administrației publice și ineficiența consiliilor raionale, lipsa descentralizării financiare, imposibilitatea mai multor primării de a acoperi costurile la resursele energetice pentru instituțiile din gestiune, necesitatea consolidării bazei fiscale a primăriilor, problemele capitalei, angajamentele Republicii Moldova în domeniul democrației locale, dialogul instituționalizat dintre autoritățile publice locale și cele centrale – acestea au fost printre cele mai importante subiecte abordate în cadrul ședinței comune a Consiliului de Administrare al CALM și Guvernului. La evenimentul moderat de directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, au participat premierul Natalia Gavrilița și întreg cabinetul de Miniștri, deputați și peste 150 de primari din toate raioanele Republicii Moldova.
Președinta CALM, Tatiana Badan, a menționat importanța acestui eveniment, ghemul de probleme adunate pe parcursul anilor în domeniul APL și în relațiile cu guvernarea centrală, precum și și-a exprimat speranța că împreună cu autoritățile publice locale, Guvernul va identifica soluțiile necesare pentru a avansa pe calea descentralizării. „Împreună cu primarii am prioritizat problemele comune ale APL. Noi toți ne dorim eficiență, servicii mai bune pentru cetățeni și un cadru legislativ mai bun, cu mecanisme de soluționare a problemelor acumulate pe parcursul mai multor ani.” În altă ordine de idei, președinta CALM a salutat reluarea activității Comisiei Paritare, după șase ani de pauză. „Ne dorim și sperăm ca acest mecanism să funcționeze și treptat să devină o platformă efectivă și reală prin care să soluționăm toate problemele acumulate în ultimii 20-30 de ani.”
Șefa Executivului, Natalia Gavrilița, a explicat că până la sfârșitul lunii noiembrie grupurile de lucru create în cadrul Comisiei Paritare își vor începe activitatea, în cadrul cărora vor fi stabilite prioritățile și un plan de lucru, după care, în cadrul Comisiei Paritare vor fi luate și anumite decizii. „Vă asigur de deschiderea Guvernului în crearea unei echipe pentru a îmbunătăți serviciile publice, infrastructura și viața oamenilor.”
În context, șefa Cabinetului de Miniștri a enumerat un șir de acțiuni întreprinse de Executiv în ultimele 15 luni, cum ar fi lansarea programului Satul European – la care majoritatea dintre participanții la ședință sunt beneficiari, soluționarea situației cu gospodăriile țărănești și radierea lor din registre, legea privind regimul bazinelor de apă, prin care a fost stabilit clar drepturile APL de a gestiona și beneficia de aceste resurse naturale, soluționarea problemei cotelor valorice, dar și mai multe acțiuni prevăzute în politica fiscală pentru anul 2023, care urmează a fi adoptate în curând si care vor consolida autonomia financiară locală. „În prioritățile de pe agenda Cabinetului de miniștri sunt incluse digitalizarea serviciilor publice pentru localitățile din țară, creșterea salariilor în cadrul APL-urilor, consolidarea bazei financiare a APL și strategia de reformare a administrației publice centrale și locale.”
Totodată, Natalia Gavrilița i-a informat pe primari despre inițiativa Institutului Național de Administrare din România de a instrui 200 de reprezentanți ai CALM în managementul proiectelor europene.
Primarul municipiului Edineț, vicepreședintele CALM, Constantin Cojocaru, a amintit că atât guvernarea centrală, cât și cea locală lucrează pentru cetățenii Republicii Moldova deoarece unii fac politici, iar alții le implementează. „Noi avem o experiență cu Guvernele anterioare care cădeau la scurt timp după ce se întâlneau cu noi, primarii. Ne dorim să nu se întâmple acest lucru și acum. Împreună trebuie să găsim formule adecvate pentru a avansa și adesea un cuvânt bun face ca lucrurile să se schimbe. Vreau să cred că de astăzi anume așa va fi.”
Constantin Cojocaru a vorbit despre criza refugiaților, constatând că din cele peste 60 de milioane de lei alocate pentru gestionarea acesteia, mai mult de jumătate nu au fost valorificate deoarece guvernarea locală și-a făcut bine această misiune. Totodată, vicepreședintele CALM a reiterat necesitatea dialogului instituționalizat. „Înțeleg că este foarte greu să te întâlnești cu 898 de primari, dar avem Consiliul CALM și, cu această ocazie, vă mulțumim pentru că recunoașteți CALM-ul în calitate de partener de discuții. În CALM suntem primari din toate partidele politice, însă asociația este o structură apolitică, unde discutăm doar problemele locale.” Primarul de Edineț a vorbit și despre dificultățile întreprinderilor municipale și necesitatea ca statul să intervină pentru a le susține să facă față creșterii prețurilor la resursele energetice.
Primarul general al municipiului Chișinău, vicepreședintele CALM, președintele delegației Republicii Moldova la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Ion Ceban, a reamintit de angajamente asumate de către autoritățile centrale în relația cu partenerii internaționali, dar și cu autoritățile publice locale. „Este vorba despre Foaia de parcurs, cu acţiuni pe fiecare domeniu și responsabilităţi pe care şi le-a asumat autoritatea centrală în raport cu autorităţile locale. Un alt angajament este cel electoral, cu privire la descentralizarea APL, care a fost semnat de toate partidele politice care au acces în Parlament și cele extraparlamentare.”
Pentru ca propunerile primarilor să nu rămână doar pe hârtie, primarul general al municipiului Chișinău a venit cu sugestia ca fiecare acţiune să fie analizată şi pentru fiecare dintre acestea să fie acordat un termen de implementare – 3 luni, 9 luni, etc. „Astfel, atunci când ne vom întâlni să putem analiza şi discuta, în sfârșit, pe fiecare subiect separat cu ceva rezultate.”
Printre alte probleme stringente enunțate de Ion Ceban au fost limitarea autonomiei financiare a autorităților locale; atribuirea de noi competențe autorităţilor locale, fără a fi atribuite resurse financiare adecvate în acest sens; lipsa de autonomie în domeniul resurselor umane, recrutare de personal și salarizare; remunerarea ineficientă a primarilor în raport cu atribuțiile și responsabilitățile legale, problemele cu care se confruntă capitala etc. „Eu cunosc mulţi primari care refuză să mai lucreze în domeniu și pleacă peste hotare. Am văzut oameni care au venit acasă să facă lucruri bune însă, după ceva timp, au pus mătura în ușă și au plecat. Astăzi primăriile din țară, pe lângă crizele cărora trebuie să le facă față, cum ar fi: prețurile majorate la lumină, căldură, lipsa lemnelor, bugetele mici cu care trebuie să reziste, în unele școli și grădinițe nu s-au dat salariile, se mai confruntă cu lipsa angajaților în primării din cauza salariilor mici. Este foarte grav faptul că până în prezent avem salarii de 5000, 6000, 7000 de lei pentru angajaţii primăriilor şi primari. Din acest motiv bate vântul în primării, nu putem aduce specialiști cu asemenea salarii.”
Controlul administrativ excesiv a fost un alt subiect abordat de președintele delegației Republicii Moldova la CALRE. „Aici pot aduce exemplul lui Alexandru Botnari, dar și al altor colegi, cărora li se întâmplă aceleași lucruri cu luatul pe sus, reţineri şi show-uri. Avem primari foarte buni care au dosare fabricate și sunt persecutați de autorități, inclusiv de ANI”.
Controlul administrativ excesiv a fost un alt subiect abordat de președintele delegației Republicii Moldova la CALRE. „Aici pot aduce exemplul lui Alexandru Botnari, dar și al altor colegi, cărora li se întâmplă aceleași lucruri cu luatul pe sus, reţineri şi show-uri. Avem primari foarte buni care au dosare fabricate și sunt persecutați de autorități, inclusiv de ANI”.
Primarul orașului Leova, vicepreședintele CALM, Alexandru Bujorean, a considerat că și în cazul în care anumite probleme vor fi soluționate, acestea nu vor avea impactul scontat dacă va fi păstrat nivelul II de administrație publică, adică Consiliile raionale. „În ultimii cinci-zece ani s-a accentuat ineficiența acestei structuri, iar conceptul CALM de municipalizare ar presupune cele mai mici costuri și riscuri, inclusiv politice. Această decizie necesită voință politică și curaj. Trebuie să recunoaștem că până în prezent nicio guvernare nu și-a asumat o astfel de decizie. Din acest motiv avem și o situație când câteva miliarde de lei sunt gestionate de niște structuri care devin filtre, uneori politice, dar și o barieră între Guvern, bugetul de stat și APL de nivelul I.”
Alexandru Bujorean a explicat că implementând conceptul de municipalizare, viitoarele municipii vor administra activitatea orașelor de reședință, dar și problemele prioritare care vizează localitățile din actualul raion. „Primarii de localități nu vor fi în subordinea primarului general. Va exista o gestionare mai eficientă a resurselor. Nu va mai fi consiliul raional, va fi consiliul municipal, care va fi ales de întreg raionul. Nu vom avea președinte de raion, vicepreședinți, șefi de direcții care, cu tot respectul, deseori se ocupă doar cu colectarea datelor statistice pe care noi și așa le prezentăm Biroului Național de Statistică. Dacă toate aceste resurse ar merge către administrația publică locală de nivelul I, am avea majorări de salarii, posibilități să contribuim la proiecte etc.”
Primarul de Gangura, Marcel Bobeica, a vorbit despre situația localităților mici, dar cu potențial economic considerabil. Alesul local consideră un proces firesc comunicarea dintre APL și APC, mai ales că s-au adunat mai multe subiecte stringente pentru comunitățile locale. „Una dintre aceste probleme este finanțarea instituțiilor publice în această perioadă de criză energetică și compensațiile pe care trebuia să le primim. Consolidarea veniturilor APL ar duce la fortificarea APL, vorbim inclusiv despre impozitul funciar, cel pe bunurile imobile, alte impozite din activitatea de întreprinzător etc”. Un alt subiect prezentat de Marcel Bobeica a vizat finanțarea instituțiilor preșcolare. „Nici până astăzi nu există o formulă clară de finanțare, iar resursele propuse pentru anul 2023 nu ne vor permite să acoperim toate cheltuielile. Avem un deficit de peste 20% din suma necesară pentru ca grădinița să funcționeze, o situație similară pentru multe alte localități.”
Primarul de Ștefan Vodă, vicepreședintele CALM, Vladislav Cociu, a vorbit despre controalele excesive care sunt și subiectul monitorizării Consiliului Europei, în contextul în care acestea rămân în continuare o problemă. „Modificările operate la legislație oferă organelor de control mai multe pârghii de a intimida primarii. „Avem colegi care de ani de zile umblă prin instanțele de judecată în încercarea de a-și face dreptate. Este o discriminare și o intimidare a administrației publice locale și trebuie de pus punct acestor practici”. În altă ordine de idei, Vladislav Cociu i-a asigurat pe reprezentanții Guvernului de faptul că Congresul Autorităților Locale din Moldova își dorește să fie partenerul de nădejde al guvernării naționale, iar munca să fie făcută în comun, pentru binele oamenilor.
Primara de Peresecina, Orhei, vicepreședinta CALM, Valentina Buzu, a vorbit despre modificările la regulamentul privind reglementarea achizițiilor de valoare mica. „Indiferent de cât de bun ar fi specialistul, nu cred că acesta va putea elabora devizul de cheltuieli timp de o zi. Totodată, nu putem să îngrădim accesul operatorilor economici mici și mijlocii care nu cunosc cum să folosească procedurile electronice.” Valentina Buzu a menționat că toate contractele de valoare mică sunt de mare ajutor primarilor pentru a putea interveni operativ în soluționarea unor probleme urgente sau pentru înlăturarea unor defecțiuni. „În contextul declarării R. Moldova ca stat candidat pentru aderarea la UE și al creșterii prețurilor, solicităm majorarea pragurilor pentru achizițiile de valoare mica pentru bunuri și servicii, de la 200 mii de lei, la 350 mii de lei, fără TVA și la 500 de mii de lei pentru achiziționarea de lucrări. La fel, solicităm aplicarea unor proceduri simplificate pentru achizițiile de valoare mică. Astfel, în cazul în care nu există specialist calificat în primărie, să poată orice funcționar să efectueze aceste proceduri.” Crearea unor servicii intercomunitare de prestare a serviciilor în domeniul achizițiilor publice, astfel încât un specialist să poată realiza aceste sarcini în mai multe localități și pilotarea noului proiect de regulament în trei-patru localități, diferite ca dimensiuni și potențial, au fost alte propuneri expuse de primara de Peresecina.
Primarul de Sireț, Strășeni, Leonid Boaghi, a vorbit despre carențele impozitului pe venit la locul de domiciliu. „Dacă am soluționa această problemă, am avea un impact direct asupra bugetelor noastre locale. De asemenea, cota pe bunurile imobile și cota pe bunurile funciare au fost stabilite încă în 1997 și de atunci nu au fost modificate. Cred că împreună trebuie să identificăm soluții.” În altă ordine de idei, Leonid Boaghi a vorbit și despre blocarea procesului de delimitare, ceea ce complică foarte mult activitatea aleșilor locali.
Și primara orașului Drochia, vicepreședintă a CALM, Nina Cereteu, a salutat faptul că premierul împreună cu Cabinetul de Miniștri au realizat importanța discuției cu APL. „De fiecare dată venim la asemenea ședințe cu speranța că vom fi și auziți, nu doar ascultați. Rămâne să vedem dacă ceea ce se discută aici va rămâne pe hârtie sau dacă toate aceste probleme, într-adevăr, vor fi soluționate. Noi, primarii, prin intermediul CALM, venim cu soluții concrete la problemele acumulate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, prezentăm și acțiuni concrete care pot fi realizate, important este ca măcar acum să fim auziți.”
