Comasarea satelor în cadrul unei reforme teritorial-administrative făcută în pripă ar putea duce la moartea satului moldovenesc. În loc să lichideze localitățile mici, guvernarea ar fi bine să ofere instrumente reale de descentralizare fiscală pentru ca primăriile să-și poată asigura venituri și dezvolta comunitățile. Este opinia edililor locali, exprimată în cadrul campaniei de informare privind principalele elemente care ar trebui să fie cuprinse în reformele propuse de Guvern desfășurată de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM).
Primarii care au deja experiența comasării spun că aceasta nu este o idee bună, și asta deoarece multe din promisiunile făcute inițial nu s-au materializat, iar primarii au fost lăsați să se descurce cum pot.
Eugeniu Moroșan, primar de Sevirova: ” În componența primăriei intră comuna Ivanovca cu 470 de locuitori și Sevirova cu 870. Ca să facem comasare la 7 mii de locuitori, trebuie să intre 7 sate sau chiar mai mult. Lumea nu e de acord. Când s-a închis școala și grădinița la Ivanovca, autoritățile au promis că vor oferi transport, dar nici până în ziua de azi nu s-a dat nimic, iar oamenii se descurcă cum pot. Am fost nevoiți să luăm în arendă ca să putem asigura accesul copiilor la școală. Dacă facem comasare o să fie primăria poate la Frumușica. Ne promit marea și sarea, dar vă asigur că va fi așa cum e în cazul nostru. O să moară satele, și așa mor!”
Pantelei Mîța, primar de Alexeevca: ” Am în subordine patru sate, în care școlile au fost închise, grădinițele – oamenii nu au de lucru. Ce fac? De fapt, s-o spunem direct – distrug satele! Aceasta se vede de aici, din teritoriu. Dacă va fi vorba de comasare, ca să ajungă la Răduleni, pentru un simplu certificat, oamenii vor trebui să treacă prin Alexeevca – 6 kilometri, după care încă 6 kilometri. Unde e logica? Oamenii și așa sunt săraci, iar primarii se vor pomeni cu patru cimitire, patru infrastructuri, pe care vor trebui să le susțină cu aceeași bani…”
Primarii au subliniat faptul că prin promovarea în grabă a unei reforme teritorial-administrative se pune carul în fața boilor, iar acest lucru implică foarte multe riscuri. Reprezentanții APL declară că, în căutarea modelului perfect, ajustat pe realitățile din Republica Moldova, trebuie să se meargă etapizat, estimând atent potențial fiecărei localități.
Victor Boicu, primar de Frumușica: ”Pe vremuri a fost realizată comasarea primăriilor, dar efectul a fost tocmai invers. Lasă să facă întâi reforma administrației publice și să ne demonstreze că e mai bine când primăriile sunt comasate și că reformele vor merge. Să ofere un exemplu viabil pe cazul celor care deja sunt comasați. Nu întâi să ne comasăm și apoi să dăm cu capul în bară. Din numărul total de 1500 de locuitori ai satului Frumușica, doar o mică parte ar vrea să se unească, dar e vorba despre populația neinformată. Trebuie să mergem treptat, să testăm, să vedem dacă pentru cele 4 localități deja comasate lucrurile s-au schimbat în bine”.
Budnea Valeriu, primar de Napadova: ” Cetățenii satului Napadova nu sunt de acord. La noi distanța dintre sate este de 7-8 kilometri. De exemplu, dacă medicul de familie este în concediu, cetățenii pleacă la Sănătăuca să-și ia un certificat. Transportul merge doar la 7 dimineața și încă nu permanent. De exemplu, o să fie un primar doar – o zi la Sănătăuca, o zi la Napadova, o zi la Bursuc… Ce va face? Am mai trecut prin astfel de reforme când unele sate s-au dezvoltat, iar majoritatea au rămas fără suport”.
CITAT: ” Eu sunt sigur că, în cazul unei comasări, tot ce am agonisit timp de 8 ani – mobilier, computere, unități de transport se vor pierde fără urmă!”
Iurie Cheleș, Primar de Cernița: „ Oameni buni, și așa satele în Republica Moldova mor. Am închis școlile, închidem grădinițele și acum le mai luăm și primăriile. Eu nu văd unde sunt beneficiile în cazul satelor care vor rămâne fără primărie. Dacă satul Cernița are o mie de locuitori și satul Coșernița – o mie cinci sute, credeți că va crește bugetul? De unde? Doar se reiese din numărul de populație! Le va fi un pic mai bine doar satelor care vor avea primar. Noi am discutat în sat cu consilierii și cu pedagogii și toți sunt împotrivă. Am mai avut experiența asta, când Cernița a fost alipit de Coșernița, iar mai înainte de alte două localități. În toți acești ani, Cernița era neglijată și tratată ca un satelit, în timp ce doar localitățile cu primării se dezvoltau. Când au fost instituite județele, primăriile comasate au pierdut tot. Eu sunt sigur că, în cazul unei comasări, tot ce am agonisit timp de 8 ani – mobilier, computere, unități de transport se vor pierde fără urmă.”
CITAT: ” Vreau să vă spun că numărul populației nu ar trebui să conteze deloc, ci mai mult potențialul localității. Experiența județelor ne-a demonstrat că sate comasate sunt lăsate în paragină. În acea perioadă, nici un centimetru de drum nu a fost reparat, în timp ce acum noi realizăm acest lucru!”
Svetlana Rotundu, președinta raionului Șoldănești: Eu am fost în Polonia și am văzut și primării mici care au o putere economică cu mult mai mare decât în localități mari. Vă dați seama ce s-ar întâmpla cu satele mici din raionul Șoldănești? Populație disperată, nu au locuri de muncă. Cine o să le dea aceste locuri de muncă dacă primăriile mici le alipim la primăriile mai mari? Credeți că vor exista capacități să fie dezvoltate satele mici? Noi trebuie să cântărim foarte bine. Nu suntem încă pregătiți, avem nevoie de timp pentru a dezvolta infrastructura, pentru a crea condiții pentru oameni ca să se descurce de sine stătător și să nu mizeze doar pe ajutorul social, după care am putea purcede la o reorganizare.”
Valeriu Lopaci, primarul de Parcani: ”Unii zic că primarii se opun reformei pentru că se tem că vor pierde lucrul. Un argument mai penibil nu poate exista. Cum credeți că un om care a câștigat încrederea și votul unui sat întreg nu-și va găsi activitate? Am văzut în Estonia primării cu 300 de locuitori, în Franța – cu 200. Vreau să vă spun că numărul populației nu ar trebui să conteze deloc, ci mai mult potențialul localității. Experiența județelor ne-a demonstrat că sate comasate sunt lăsate în paragină. În acea perioadă, nici un centimetru de drum nu a fost reparat, în timp ce acum noi realizăm acest lucru”.
Gheorghe Ianco, primarul de Găuzeni: Să nu se deranjeze tare cei de sus că noi nu ne putem descurca, o facem chiar foarte bine. Cel mai important e că autoritățile nu țin cont de oameni, cum se vor deplasa ei, vor avea sau nu acei 3 lei pentru a plăti transportul. Dacă cei de sus cred că excluzând un primar fac mari economii se înșală. Cheltuielile vor fi mai mari, dar din buzunarul oamenilor. Și acel care se va trebui să se ducă la spital, va rămâne acasă. Ulterior, se vor duce în genere din satele comasate, o să rămânem cu nimeni, săraci și cu sate moarte. Bolnavi, chiori. Pe cine mai departe vor conduce cei de sus? Pe cei care nu vor vedea, nu vor auzi și nu se vor putea duce nicăieri”?
Edilii spun că, chiar dacă depopularea se aduce drept argument pentru necesitatea comasării satelor, efectul va fi exact invers, iar zeci, sute de sate ar putea dispărea pur și simplu, iar odată cu ele, tradițiile și specificul fiecărei localități în parte.
Angela Ababei, primar de Cobîlea: Atunci când schimbarea vine de la cetățeni este salutabil. Dar acum nu cred că oamenii sunt pregătiți să spună da. Eu cred că în cazul primăriilor unde sunt 300-400 de locuitori, acolo trebuie de cântărit bine. Vreau să vă spun că multe sate mici au rămas deja fără școli, iar dacă rămân și fără primării, atunci vor deveni neatractive pentru cetățeni și, practic, aceste sate vor dispărea de pe harta Republicii Moldova. Va spori migrația din aceste sate, pentru că oamenii nu vor rămâne acolo unde nu este grădiniță, școală, primărie, casă de cultură, nu o să aibă un loc de muncă. În multe sate și așa, mortalitatea depășește natalitatea”.
CITAT: ”Sunt o mulțime de probleme de rezolvat, haideți întâi și-ntâi să ridicăm satele din genunchi, să le dăm șansa să se dezvolte – apă, canalizare, gaz. Altfel, ne așteaptă doar una – localitățile, încetul cu încetul, vor muri!”
Primarii mai declară că, din cele 32 de raioane doar 7 orașe au capacitatea de a supraviețui. Problema nu e în numărul populației și a mărimii localității, spun edilii, ci în lipsa instrumentelor cu care APL ar putea face bani pentru localitățile pe care le conduc.
Valeriu Guțu, primar de Ciorești: ” Eu vreau să cred că autoritățile au o soluție, dar deocamdată nu este clar care este aceasta. Că este necesară o astfel de reformă este o certitudine, dar este un lucru atât de complicat încât nu poți să îl faci peste noapte, în pripă. Abordarea trebuie să fie multidimensională, luându-se în considerație inclusiv baza fiscală a localităților. Până la urmă, trebuie să pornim de la interesul cetățeanului, a comunităților”.
Valeriu Ciobanu, primar de Bolțun: Bine, o să fie reforma, dar ce facem? Ne unim două-trei sărăcii? Numai am reușit să punem într-o măsură oarecare lucrurile la punct, iar reformă. Sunt o mulțime de probleme de rezolvat, haideți întâi și-ntâi să ridicăm satele din genunchi, să le dăm șansa să se dezvolte – apă, canalizare, gaz. Altfel, ne așteaptă doar una – localitățile, încetul cu încetul, vor muri.
Victor Rusu, primar de Bursuc: ”Ce înseamnă o primărie? Aceasta este sufletul, părintele localității. Noi vrem să-l trimitem pe tata la război și să rămână familia orfană. Nu cred că comasarea este o soluție, dimpotrivă trebuie de adus serviciile la cetățean. Vedem cât de eficient lucrează sistemul de cooperare inter-municipală la colectarea gunoiului. Haideți să nu ne grăbim, să discutăm etapizat”.
Grigorii Robu, primar de Nisporeni: ”Săptămâna trecută o cunoștință a venit la Nisporeni și a schimbat 50 de euro, dar a cheltuit 30 de lei doar ca să schimbe banii. Al doilea exemplu: Nisporeni, Vărzărești și Grozești am făcut sistemul de apeduct, care are o capacitate mare pentru aprovizionarea cu apă și este pregătit pentru mai multe branșamente și extinderi în raion. Compania activează, facturile se plătesc, este funcțională. Eu mâine nu o să mai fiu primar sau dvs., dar vă întreb: e normal că un om din satul Dvs. ar pierde pe drumuri o zi să-și rezolve o problemă în centrul administrativ?”
CITAT: ”Ce înseamnă o primărie? Aceasta este sufletul, părintele localității. Noi vrem să-l trimitem pe tata la război și să rămână familia orfană. Nu cred că comasarea este o soluție, dimpotrivă trebuie de adus serviciile la cetățean!”
Valeriu Bujoreanu, primar de Pănășești: ”Reforma administrativ-teritorială este necesară, vrem sau nu vrem ea va fi implementată, dar cum va fi pusă în aplicare depinde de noi, toți. E socot că APL-urile de nivelul al doilea, într-adevăr, trebuie să dispară, iar banii să fie direcționați spre comune, și să fie câteva regiuni în țară”.
Nicoleta Malai, primar de Ghelăuza: ” În primul rând, APL-urile de nivelul doi trebuie să dispară. O să avem așa și lucrători – o să piardă lucrul, o să vină în sate. Banii noștri sunt mâncați de mașina consiliilor raionale. Reforma o să fie, dar trebuie gândită judicios. Comasarea înseamnă în instanță finală distrugerea satelor. Acum satele știu că au un primar și vin și le spun problemele, vor merge ei la zeci de kilometri să facă acest lucru dacă vor fi comasați?”
Roman Caraseni, primar de Hăsnășenii Noi: ” O să iasă astfel: se vor uni zece primării și vor avea buget de 10 milioane de lei, de exemplu. Asta, în situația în care numărul de locuitori rămâne același. Acești bani trebuie împărțiți la același număr total de locuitori! Aceasta va crea foarte mari probleme oamenilor simpli, pe care nu va avea cine să-i reprezinte, pentru că centrul administrativ va fi prea departe, iar oamenii sunt prea săraci să-și permită cheltuieli suplimentare pentru transport”.
Pavel Bejenari, primar de Palanca: ”De 25 de ani de independență vorbim despre reforme. Vorba veche din bătrâni – de șapte ori măsoară și o dată taie. Reforma în învățământ a fost un eșec, în Ministerul de Interne – la fel. Acum vorbim despre reforma teritorial-administrativă și iar ne grăbim undeva. Dacă e vorba despre o reformă de genul județelor, cum a fost în 1998, eu sunt totalmente împotrivă. De ce? Simplu ca bună ziua. Acces la satele care au fost trecute la altă primărie nu va exista, iar oamenii se vor chinui dintr-un transport în altul dacă vor avea bani.”
Rodion Lungu, primar de Șaptebani: ” În ceea ce privește reorganizarea teritorială la nivel 1, poate în cazul primăriilor foarte mici e nevoie de comasare, dar se pune întrebarea în comunităţile mai mari, precum municipiul Bălţi. Oare oamenii trăiesc mai bine? Şi apoi dacă se vor uni mai multe primării, de unde vor veni veniturile suplimentare, în plus? Tot aceleaşi venituri vor rămânea. În timpul primei reorganizări administrativ – teritoriale pe judeţe am făcut o analiză în urma comasării a trei primării, Şaptebani, Gălăşeni şi Petruşeni şi satul Mălăieşti şi am constatat că satele în comuna Şaptebani erau mai mari decât înainte de reformă. Dacă reforma se va limita doar la a ne îngrămădi din nou pe toţi la un loc, iar finanţarea şi alte probleme să rămână la nivelul din prezent , atunci nu am rezolvat nimic, doar o să-i punem pe oameni pe drumuri. Sunt de acord cu reforma, dar să nu se rezume la a pune la un loc nişte torbe goale. Scopul descentralizării şi reformei este de a ne apropia de cetăţean, de a rezolva întrebările mai repede, de a oferi servicii mai bune, dar eu cred că dacă vom desfiinţa primăriile efectul va fi contrar şi vom ajunge mai rău decât suntem.”
Contabil-șef, primăria Petruşeni: ”Comunitatea noastră numără 1100 de locuitori şi nu am avut probleme financiare, reuşind să adunăm resursele financiare necesare pentru a ne rezolva problemele. Problemele cu care ne confruntăm sunt similare celor din alte primării şi se referă la valorificarea resurselor din localitate: pădurile, de exemplu, precum şi a taxelor şi impozitelor. Cred că nu e necesar să ne unim cu alte primării atât timp cât ne putem susţine activitatea. Principala problemă cu care ne confruntăm este lipsa locurilor de muncă şi salariul la plic.”
Primarii au menționat că oamenii aşteaptă servicii de calitate, dar pentru a satisface această cerinţă e nevoie de finanţare, de bani, pe care nu-i au. Și asta, deoarece descentralizarea financiară nu s-a realizat decât parţial. Ceea ce s-a făcut până acum a fost pentru mulţi ca o gură de aer, care le-a permis să realizeze multe.
În concluzie, directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a prezentat modelul DACIA promovat de CALM și a menționat: ”În primul rând trebuie să vedem ce înţelegem prin reformă şi de ce fel de reformă avem nevoie. În al doilea rând trebuie să clarificăm cauzele care fac necesară implementarea acestei reforme, adică ce rezolvăm dacă o implementăm. Susţinătorii unei reforme administrativ-teritoriale radicale spun că populaţia din sate scade şi acesta e un argument pentru comasarea primăriilor. Dar din ce cauză scade populaţia? Sigur nu din cauza că satele sunt mici. Se susţine că serviciile oferite populaţiei sunt puţine, iar calitatea lor proastă. Dar din ce cauză? Tot pentru că primăriile sunt mici? Că cheltuielile administrative sunt mari, peste 20%. Dar în realitate suntem noi o administraţie locală scumpă? Că fiind mici nu puteţi atrage fonduri. Acest argument mai stă în picioare, dar o soluţie poate fi cooperarea intercomunitară. Ideea este că, dacă ar exista o descentralizare financiară reală, dacă fondurile s-ar repartiza altfel, dacă ați avea o libertate mai mare în ceea ce priveşte cadrele şi remunerarea lor, sunt sigur că lucrurile ar fi cu totul altfel şi altfel ar arăta lumea la sat şi altul ar fi interesul primarilor să lucreze.”
Astfel de evenimente de consultare vor avea loc în toate cele 32 de raioane din Republica Moldova, ca, ulterior, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) să vină cu o poziție consolidată și propuneri concrete pentru Guvern.
