Anatolie Caras are 57 de ani, locuiește în Sărata Veche, Fălești și de câțiva ani încearcă să revitalizeze economia satului, împreună cu cei doi fii ai lui. De fapt, fiii pleacă deseori în Germania, unde repară case și apartamente, iar banii îi investesc la greu în mica afacere din sat unde încearcă de toate. Ei au hale industriale pe terenul fostei ferme de vaci, au terenuri agricole și o mică fermă de iepuri. Au deschis și un club de noapte cu bucătărie, unde gătesc „cele mai gustoase burgere și sushi”, așa cum spune antreprenorul. Iar în fosta clădire administrativă a fermei de vaci au făcut reparație și vor să deschidă un hotel pentru turiști.
Mai nou, fiii lui Anatolie, împreună cu primăria, asociația de băștinași și alți producători agricoli din sat, au reușit să deschidă o mini-fabrică de producere și conservare a fructelor și legumelor. Ei urmează să cumpăre produsele locale din sat și le vor valorifica prin dulcețuri, conserve, murături și alte produse. În așa fel vor să ajute locuitorii satului care cresc fructe și legume, dar și să contribuie la dezvoltarea economică a localității. „Dacă nu te susține nimeni, e foarte greu. Așa, îți mai dau un sfat, altfel te pornești la lucru”, confirmă Iurie Caras, fiul mai mic al lui Anatolie.
Și Iurie, și tatăl său spun că această afacere e o investiție în visul lor de a rămâne acasă. Pe alocuri, bărbatul pare dezamăgit că a lucrat foarte mult de-a lungul anilor, iar „rezultatele se lasă așteptate”, zice Anatolie. Și totuși, nu se oprește și își susține fiii în orice inițiativă. „Acum tata a rămas acasă storoj [din rus. paznic] și ei lucrează în Germania. Vin și investesc tot aici.”
Acum au de pus la punct niște acte cu mini-fabrica, dar și problema asigurării cu energie electrică. Aceștia se gândesc să instaleze surse alternative, întrucât și prețul la energie a crescut, iar utilajele toate sunt electrice. Au mai primit recent avize sanitare pentru trei tipuri de produse și altele două urmează să fie certificate. Planifică să creeze un magazin online pe rețelele sociale, pentru a vinde produsele lor.
„Lumea s-a săturat de produse aduse de peste hotare, cu multă chimie. Eu numai acasă mănânc patlajică nestrochită, naturală. Am vrut să fac pentru toată lumea să mănânce natural”, explică Anatolie. Cu suportul proiectului Elveția – PNUD „Migrație și dezvoltare locală” au fost elaborate instrucțiuni tehnologice și Standardul de firmă pentru 5 categorii de produse conservate, iar pentru 3 din ele au abținut deja și autorizațiile sanitare. Printre ele sunt dulceața de ardei iute, murăturile și dulceața din fructe și legume.
Pe lângă crearea acestei mini-fabrici, au reușit, împreună cu primăria Sărata Veche să dezvolte o strategie de dezvoltare economică și a turismului în localitate.
„Ne-am gândit să primim turiștii la muzeu și să le organizăm șezători în familie. Familia vine, se odihnește la noi, ia masa aici, are parte de activități distractive și de spectacole”, povestește primara Maria Galiț. Iar dacă vor să cumpere produse „made in Sărata Veche” turiștii vor intra în magazinul din spatele muzeului, organizat într-un beci răcoros. „Să deguste și să cumpere produse de casă, făcute la noi în localitate, brandul nostru sub marca comercială «Rețetele casei».”
Asociația a câștigat proiectul „Produse de brand din satele comunei Sărata Veche – Natural și cu gust de casă”. Astfel au susținut un grup de producători locali să investească în dezvoltarea infrastructurii de post-recoltare a producției locale de fructe, legume și pomușoare. Respectiv, Primăria a reușit să pună baza unui Parc Agro-Industrial în localitate. Asociația și diaspora, împreună cu primăria și producătorii au avut întruniri, au discutat direcțiile de dezvoltare economică a localității și cum diaspora poate ajuta. Din această experiență, au mai concluzionat că o strânsă colaborare între acești actori sporește dezvoltarea economică a comunei.
Într-o seră a avut și niște castraveți, dar cel mai mult a produs roșii roz, galbene și roșii. Preconizează să strângă anul acesta în jur de 30-40 de tone de roșii. Le vinde pe toate pe piața locală. Adrian vede o perspectivă de dezvoltare a agriculturii prin extinderea plantației și prin dezvoltarea industriei de prelucrare. Își dorește ca roșiile să fie valorificate inclusiv prin conservarea și procesarea lor.
Mai mult decât atât, posibilitatea de procesare și conservare a roșiilor îi rezolvă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă periodic – blocarea pieței locale. „Este din cauza prețurilor foarte mici. Anul trecut, tomatele au costat în jur de 4-5 lei angro. Respectiv, nu este rentabil să le vinzi. În situația asta este binevenită procesarea pentru sezonul rece”, spune Rarancean. Chiar dacă presupune cheltuieli adiționale, planifică să facă roșii murate și marinate, suc de roșii și alte produse din ele.
A făcut-o din cauza salariului mic, dar și din dorința de a rămâne acasă. „Vrem să muncim la noi acasă, să ne întreținem familia. Există oportunitatea de a pleca peste hotare, dar am hotărât să câștigăm, de fapt, la noi în țară”, spune Stela.
În al doilea an de roadă, Stela este dezamăgită. La începutul sezonului a dat înghețul, apoi a fost secetă. Roada de zmeură a fost afectată, iar așteptările nu au fost satisfăcute. Chiar dacă i se pare greu, nu renunță. Planifică să mute plantația pe alt teren, iar pe actualul să lase doar puieții. Vrea să extindă suprafața de producere și să crească și alte fructe. „Este mini-fabrică în sat. În cazul în care o să avem roadă mai multă, vom accesa serviciile din localitate”, spune tânăra agricultoare.
Primara comunei Sărata Veche, Maria Galiț, a remarcat deja o tendință de creștere vizibilă în rândul întreprinzătorilor din localitate. „Astăzi avem cinci-șase familii care cresc pomușoare și alte fructe. Inițial erau zero. Noi nu am mai avut așa ceva”, explică primara.
În prezent, bugetul satului este de aproape opt milioane de lei. O treime din acesta reprezintă veniturile proprii – impozite din salarii, plata pentru arenda bunurilor publice și altele. Astăzi, la bugetul local contribuie în jur de 20 de agenți economici. „Cu 100 de agenți economici înregistrați în localitate, cu minim cinci angajați, care achită impozite în bugetul local, am reuși să dezvoltăm restul infrastructurii de care este nemijlocit responsabilă autoritatea publică locală. Nu ar mai fi nevoie de granturi suplimentare”, explică primara Maria Galiț.
În concluzie, primara spune că tot ce se face în sat este pentru oameni, ca aceștia să aibă o viață activă și să nu regrete că au trecut pur și simplu prin viață.
Cu un buget total de 5 milioane dolari SUA (dintre care 1.5 milioane grant), intervențiile au avut ca scop crearea de oportunități economice pentru 175 de mii de membri ai comunităților locale, dar și migranți, fiind implementate de asociațiile de băștinași, în parteneriat cu autoritățile publice și mediul privat.
