Din cauza remunerării modeste, primarii nu-şi permit să ia la lucru angajaţi care cunosc limba engleză, în consecinţă, satele nu pot accesa fonduri europene.
Autoritățile locale s-au plâns la sfârșit de an că salariile mici prevăzute de lege pentru funcționari nu le permit să angajeze oameni competenți sau să-i păstreze pe cei angajați deja. Intr-o petiție a Consiliului Autorităților Locale se mai spune că, chiar și în cazurile în care primăriile pot oferi bonusuri angajaților, legea nu le permite.
Două mii de lei sau mai puţin de o sută de euro – acesta este salariul la care poate spera un jurist sau un inginer cadastral care se angajează într-o primărie sătească, adică de nivelul întâi. Un primar sau un viceprimar, în funcţie de stagiul de muncă, ridică lunar între trei şi cinci mii de lei. Pornind de la premisa că funcţionarii din administraţia locală îşi fac onest meseria şi nu acceptă favoruri, inclusiv financiare, banii cu care sunt remuneraţi ajung pentru un trai la limita existenței. Iată de ce spune primarul oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu, puţini sunt cei care acceptă să lucreze în primării. În plus, mulţi sunt demotivaţi şi din cauza presiunii politice:
„Şi în aceste condiţii sunt nevoiţi or să plece permanent peste hotare, or să plece pe un termen scurt. Noi am avut un specialist foarte bun care şi-a luat concediu pe un an de zile şi a plecat în Israel. Sper că va reveni la muncă. E foarte complicat. În primul rând e foarte mare presiunea birocratică, toată lumea simte politizarea. În aşa condiţii, când eşti urmărit, poţi să ai şi dosare penale, cu aşa salarii este complicat să îl ţii pe un angajat. Le-a fost intentat un dosar penal la mai mulţi specialişti şi m-au întrebat: Dle primar, asta-i „mulțumesc” pentru că lucrez cu un salariu de două mii de lei, fac tot posibilul ca să rezist, iar acum trebuie să-mi iau un avocat care să mă apere?”
Primarul de la Cimişlia regretă că actuala legislație nu permite edililor să acorde sporuri salariale pentru angajați. Mai mult, au fost situații în care angajații erau siliți să întoarcă sporurile primite pentru eficienţa în muncă.
Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului autorităților locale din Moldova, pe scurt CALM, care întrunește sute de primari din toate regiunile, spune că reprezentanții puterii centrale deseori insistă că majorarea salariilor ar trebui să fie precedată de reforma administrativ teritorială. O abordare nejustificată, crede Viorel Furdui:
„Problema în Republica Moldova nu este în faptul că avem primării prea multe sau avem prea mulți funcționari la nivel local. Dimpotrivă, este un deficit foarte mare de specialiști. Problema în Republica Moldova este în faptul că avem un sistem de salarizare excesiv de centralizat. Chiar dacă primăriile lucrează bine şi au venituri proprii, chiar conform sistemului existent, ele nu pot să aibă un sistem propriu de stimulare a specialiștilor şi chiar de atragere a unor specialiști buni.”
Din cauza remunerării modeste, primarii nu-şi permit să ia la lucru angajaţi care cunosc limba engleză, în consecinţă, satele nu pot accesa fonduri europene sau programe comunitare care să dezvolte localitățile. Un studiu realizat de IDIS „Viitorul” în 2011 arăta că în fiecare a doua primărie din ţară angajaţii nu cunosc limba engleză. În aceste condiţii nu se poate vorbi despre o dezvoltare rurală durabilă constată expertul Institutului „Viitorul”, Ion Tăbârţă:
„Factorul politic nu prea a fost interesat să schimbe radical lucrurile, iar aceste probleme legate de autorităţile publice locale cumva sunt pe planul secund pentru că nu „deranjează” atât de mult, însă ele sunt destul de grave pentru societatea noastră pentru că atât timp cât nu vom găsi o soluţie alternativă la actuala situaţie a autorităţilor locale, situaţia în general în localităţi, atunci noi nu prea avem viitor şi nu vom putea schimba lucrurile. La noi pur şi simplu satele mor. Autorităţile noastre dacă într-adevăr vor să dezvolte acest stat, problema localităţilor din Republica Moldova trebuie să fie una primordială.”
Din 2016, autorităţile centrale discută o posibilă reducere a numărului de primării, iar argumentul de bază este fenomenul depopulării satelor şi ineficiența. Experţii cu care am stat de vorbă admit că e necesar să se reducă aparatul birocratic, însă cred că schimbarea nu va avea efectul scontat dacă primăriile vor rămâne în continuare teleghidate de la centru, inclusiv politic.
