România pregătește un mecanism de finanțare a comunităților locale de pe ambele maluri ale Prutului care s-au înfrățit. În același timp, Bucureștiul va susține reformarea administrației publice locale în relația cu Chișinăul. Aceste teme au fost discutate în cadrul Adunării generale a Asociației Comunelor din România, la care au participat și primari din Republica Moldova. O relatare de Radu Osipov pentru Radio România Chișinău.
Legislația română deja la permite primăriilor din Țară să finanțeze proiecte în localitățile din dreapta Prutului cu care sunt înfrățite. Totuși cele două organizații umbrelă, Asociația Comunelor din România și Congresul Autorităților Locale din Moldova, au insistat pentru crearea unui fond centralizat în discuțiile cu Ludovic Orban. Premierul de la București a confirmat crearea unui asemenea mecanism, a declarat pentru Radio Chișinău directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
„La nivel guvernamental, trebuie să existe un fond special, un program la care să aplice împreună localitățile din România cu localitățile înfrățite din Republica Moldova”, a menționat el.
Presiunile la care au fost supuși primarii în ultimii ani i-a determinat să-i ceară președintelui Klaus Iohannis să promoveze descentralizarea administrativă în relația cu Republica Moldova. Viorel Furdui: „Tot ce înseamnă procesul de reformă a administrației locale, descentralizare, autonomie locală, să devină o prioritate a României în raport cu Republica Moldova”.
Avalanșa înfrățirilor a început în 2016, când peste 500 de primari de pe ambele maluri ale Prutului și-au dat mâna în Parlamentul României. O bună parte a primăriilor din Republica Moldova au colaborări cu trei, patru sau, uneori, și mai multe primării din România.
