Instituirea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală a fost subiectul unei emisiuni la TVR Moldova. Potrivit Legii aprobate în primă lectură, fondul urmează să devină principala sursă de finanțare a proiectelor investiționale destinate autorităților publice locale. Noua entitate va activa în baza Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și va prelua proiectele de dezvoltare regională și locală. Suplimentar, acest Fond va cofinanța proiectele finanțate de partenerii externi. Despre necesitatea instituirii acestui Fond și obiectivele de îmbunătățire a infrastructurii în localitățile noastre s-a discutat în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.
Secretarul de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Ana Mardare a explicat că noul Fond este o formă mai avansată a actualului Fond Național de Dezvoltare Regională, obiectivul fiind de a integra dimensiunea de dezvoltare locală. „În cadrul noului Fond se regăsesc mai multe mecanisme de finanțare care nu au fost aplicate anterior, nu vom mai avea dispersate diverse fonduri care să finanțeze același domeniu, ne dorim să eficientizăm toate aceste resurse.” Reprezentanta Ministerului a explicat că prin intermediul Fondului vor fi finanțate proiectele din domeniile alimentare cu apă și canalizare, eficiență energetică, dezvoltare locală, creșterea atractivității turistice, dezvoltarea infrastructurii economice, dezvoltare urbană. Totodată, noul Fond va permite APL să acceseze finanțări externe, prin cofinanțarea resurselor atrase. „Ne dorim o abordare mult mai tehnică în ceea ce privește proiectele investiționale. Practica ne arată că în implementarea proiectelor noi am avut destul de multe carențe și nu putem spune că până acum nu au fost alocate finanțe pentru asemenea proiecte. Totuși, modul în care au fost selectate aceste proiecte a fost unul defectuos. Noi vrem să ne asigurăm că proiectele finanțate prin intermediul acestui Fond pot fi finalizate și vor ajuta la implementarea unor servicii care să devină funcționale.” Vorbind despre localitățile foarte mici, secretarul de stat a recomandat APL să creeze servicii regionale, astfel încât impactul să fie cel așteptat, iar investiția să aducă beneficii pentru cât mai mulți cetățeni.
Potrivit directorului executiv al CALM Viorel Furdui, regulamentul la care se lucrează acum va aduce mult mai multă claritate în privința mecanismului de finanțare și de funcționare a acestui Fond. „Cu siguranță, toate autoritățile publice locale așteaptă de mai mulți ani să existe o abordare mult mai corectă în gestionarea investițiilor capitale și modul de distribuire a fondurilor. Din păcate, până acum acest domeniu a suferit din cauza implicării politicului, exista prea mult subiectivism, o mare confuzie și o instabilitate în distribuirea fondurilor. Până acum fiecare guvernare avea favoriții săi, toți voiau să fie buni cu APL-urile și îmi imaginez cât de complicat e pentru actualii administratori ai acestui domeniu să facă ordine.” Viorel Furdui a amintit că anterior au fost mult mai mulți beneficiari de proiecte decât resursele financiare disponibile, iar criteriile de selectare a câștigătorilor nu au fost transparente.
În altă ordine de idei, directorul executiv al CALM a atras atenția asupra faptului că, în prezent, sistemul de alocare a finanțelor locale este de așa natură că în bugetele locale, în mare parte, nu există componenta de dezvoltare investițională. „Pe de o parte, există o energie și o dorință foarte mare din partea APL de a dezvolta comunitățile pe care le reprezintă, dar această componentă de dezvoltare nu există și APL sunt nevoite să caute fonduri și să se descurce pe cont propriu. Pe de altă parte, toate fondurile au fost și mai sunt concentrate la nivel central. În rezultat, banii, în loc să fie folosiți mult mai efectiv și să genereze dezvoltarea necesară, nu aveau efectul scontat. În aceste condiții se vine cu un nou concept privind gestionarea acestor fonduri, asupra modului de distribuire a lor, se încearcă o concentrare a resurselor și o mai mare eficientizare a acestora.”
Viorel Furdui a menționat că vocea APL va fi mai bine auzită în cadrul noului mecanism, intenția fiind de a include reprezentanți ai CALM în structurile ce vor decide cum va fi gestionat noul Fond. „O altă noutate este divizarea foarte clară a componentelor de dezvoltare rurală și urbană sau regională. Sunt încă multe aspecte la care este nevoie de atras atenția. Totuși, intenția este una salutabilă. Sperăm că rezultatul acestei inițiative va fi o distribuție corectă, echilibrată a fondurilor, conform unor criterii obiective, care să aibă efectul de dezvoltare a comunităților noastre locale.” Totodată, directorul executiv al CALM a considerat important de a nu permite politicului să se implice în gestionarea acestui fond și a propus includerea unui număr paritar de reprezentanți ai societății civile, ai APL și ai APC. „Un rezultat negativ al gestionării tuturor fondurilor de până acum a generat o totală neîncredere a APL și cetățenilor în corectitudinea distribuirii acestor resurse. Una dintre sarcinile autorităților centrale este de a elimina pe cât posibil această neîncredere, atât prin prevederile concrete ale Legii, cât și prin acțiunile ulterioare.” De asemenea, Viorel Furdui a vorbit și despre necesitatea de a investi în proiectele care au fost implementate în proporție de 30-40-70%. „Nu le putem lăsate nefinalizate deoarece, în afară de faptul că cu timpul investiția se diminuează, țevile se deteriorează, se creează și probleme de imagine, de corectitudine, oamenii pierd încrederea în stat, în autorități și aceasta nu este DOAR o problemă a APL, dar și a Guvernării centrale în general ”
Primarul municipiului Strășeni, vicepreședintele CALM, Valentina Casian a constatat că era așteptată o intervenție a statului în vederea modificării politicilor de dezvoltare, în primul rând, prin asigurarea unui management eficient a proiectelor investiționale și a sinergizării intervențiilor de dezvoltare a teritoriului țării. „Noi cunoaștem că a existat un decalaj enorm între resursele mobilizate și necesitățile reale de dezvoltare. Avem documentul unic de program care a fost aprobat, iar localitățile care au fost selectate au trecut mai multe etape de evaluare. De ce atunci proiectele care au fost evaluate și au un punctaj mult mai mic se regăsesc în documentul unic de program și nu se regăsesc cele care au toate actele în regulă? Da, proiectele se actualizează, dar ele de asemenea necesită resurse financiare. Nu cunoaștem care au fost criteriile de selectare a proiectelor în acest document de program.”
Valentina Casian a vorbit și despre importanța bugetării participative. „E necesar să facem o evaluare a tuturor proiectelor, mă refer la perioada 2017-2020, pentru a vedea care este contribuția comunităților, pentru că acest Fond nu se formează doar din sursele bugetului național, evident că sunt și surse externe, alocate de persoane juridice, contribuția persoanelor fizice etc. Din informația pe care noi o deținem, 16% din mijloacele care erau planificate ca și contribuție au fost din partea APL sau a persoanelor fizice. Comunitățile care au depus proiectele pentru finanțare au venit și cu alocarea resurselor financiare în bugetele locale pentru implementarea acestor proiecte.”
De asemenea, primarul municipiului Strășeni a considerat că trebuie de identificat domeniile necesare pentru finanțare în fiecare localitate. „De aici ar trebui să începem pentru ca aceste investiții să aibă un impact major asupra comunității, după care să fie formate aceste documente unice de program etc. Este foarte bine că au fost unite toate aceste Fonduri, dar trebuie să se țină cont și de pașii pe care i-au întreprins APL până la momentul actual.” Potrivit Valentinei Casian, cetățeanul nu trebuie să fie afectat de faptul că un primar nu are apartenență politică sau în cazul în care se schimbă guvernările. „Proiectele care sunt bune și corespund tuturor cerințelor în momentul în care este deschisă o linie de aplicare trebuie să aibă continuitate. Trebuie să existe o repartizare echitabilă a resurselor financiare pentru că noi, cei care administrează comunitățile, să putem să argumentăm cetățenilor de ce comunitatea nu reușește să obțină din sursele bugetului de stat niciun leu pentru dezvoltarea acestei comunități.”
Adrian Teban, primarul orașului Cugir, România, președintele Asociației Orașelor din România a afirmat că proiectele de dezvoltare sunt extrem de necesare pentru comunitățile locale, dar este important ca Guvernul sau cei care elaborează astfel de programe de dezvoltare să stabilească încă de la început prioritățile, criteriile de selecție, astfel încât încrederea autorităților locale să fie cât mai mare. „De multe ori, plecând de la intenții foarte bune se ajunge la politizare sau altfel de discuții. În România am avut diverse experiențe vis-a-vis de astfel de programe, fiecare a avut caracteristicile lui și este important ca APL, împreună cu Guvernul, să stabilească aceste priorități, pornind de la nevoile reale din fiecare comunitate și de la criterii de selectare transparente, astfel încât să fie alese proiectele care au cel mai mare impact și cel mai mare beneficiu pentru cetățenii din fiecare localitate.”
