REPORTAJ. Părintele Pereteatcu, primarul satului Băxani: Cum e să fii amendat pentru că L-ai slujit pe Dumnezeu

Îl întâlnim pe preotul Ghenadie Pereteatcu în curtea primăriei din Băxani, un sat așezat pe un deal din raionul Soroca, împrejmuit de ogoare imense, bolovănite cu cernoziom negru ca tăciunea. Ajungem în sat pe un timp vânturos, în săptămâna patimilor, în acea perioadă de aprilie când soarele și primăvara încă nu a intrat de tot în stăpânire, când căldura și frigul încă se perindă lejer în cursul zilei. Aici e mereu vânt. Dar oamenii din Băxani s-au obișnuit cu vântul năprasnic, îi trădează fețele negricioase brăzdate de vifornițe și chipurile lor dârze ce înfruntă cu stoicism intemperiile.

Preot și primar în satul Băxani

Părintele este un bărbat de 40 de ani, are barba lungă, nu e din tagma acelor preoți care-și retează cu migală barba ca să arate mai lumesc. E preot, iar asta se citește în toată ființa lui și în felul de a vorbi blând și cucernic. „Eu îs sănătos, așa gândesc…”, spune părintele și râde timid. „Eu mă protejez. Mă strădui să fiu atent pentru că sunt cu boală cronică – diabet, iau insulină”.

Intrăm în cabinet, ne spălăm mâinile dintr-un tub cu substanță care miroase a rachiu de casă. Preotul este și primar în Băxani. A luat primăria în 2015 ca independent, iar în 2019 a participat la alegeri din partea socialiștilor, după ce aceștia au venit cu multe promisiuni care au rămas, deocamdată, deșarte.

„Din 2015, mai mulți dintre săteni m-au îndemnat să fac acest pas, știindu-mă un om bun, om cuminte, om gospodar”, spune părintele. În 2019 s-a simțit obosit, s-a gândit să nu mai candideze. Iarăși s-au strâns oamenii și l-au îndemnat să participe la alegeri pe care le-a câștigat din primul tur.

Unionist, dar a candidat de la socialiști

În primul mandat a reușit ceea ce nu au crezut mulți că va reuși. A săpat un puț de 220 de metri adâncime și a tras apa în sat. Acum, 152 din cele 302 de gospodării sunt conectate la apă artizanală, apă ca de izvor. Pentru că satul e în suișul unei coline, puțul e foarte adânc, și apa, au spus cei de la laborator, este potabilă, și nu tehnică, ca în satele din împrejurimi. Acum problema stringentă este reparația drumurilor, obiectiv imposibil cu un buget de 150.000 de lei pentru drumuri.

„În vara anului 2019, socialiștii au făcut un sondaj în sat. Au văzut că am cele mai mari șanse. Atunci au venit cu o ofertă și am decis să candidez din partea lor”. În zadar acest pas, nu a simțit niciun suport din partea lor. Promisiunile au rămas neîmplinite. De fapt, Ghenadie Pereteatcu este unionist. Am dedus asta văzând o carte despre marea unire pe masă. Îl și întreb – este unionist? „Mă înregistrați acum?”, mă întreabă sfios. „Eu socot că atâta timp cât o să stăm așa, nu ieșim din situația în care suntem. Dacă ar fi să fie unirea, în zece ani de zile se rezolvă toate problemele, marea majoritate a problemelor”, spune părintele.

Al treilea preot într-un veac

Timp de 80 de ani în sat au slujit doar 2 preoți, Ghenadie Pereteatcu este al treilea în ultimul veac. A preluat preoția în sat acum 22 de ani de la cel mai vârstnic popă din R. Moldova de atunci, Ion Sârbu, de 92 de ani. Părintele Ion Sârbu a făcut seminarul pe timpul României Mari la Cernăuți, un român de bună credință, spune Ghenadie, care în predicile sale promova neînfricat unirea. Părintele Ion a fost un bărbat dârz, nu se sfia să spună lucrurilor pe nume, nimeni din sat, nici pe vremea comuniștilor, nu i se împotrivea, nimeni nu îndrăznea să-l contrazică. Prin descendență, Ghenadie a moștenit crezul că unirea va slava această națiune. Acum 22 de ani, Ghenadie Pereteatcu a fost cel mai tânăr popă din R. Moldova, iar Ion Sârbu – cel mai vârstnic.

Cum a ales preoția

La vârsta de 12 ani a suferit un accident rutier și a ajuns la spital înfășurat în ghips. Toată lumea îl încuraja: încă puțin și va juca fotbal. Copilul rămânea mai curând sceptic la aceste încurajări. Dar a venit o bătrânică la spital, ea se apropia de fiecare pat cu câte un mic dar dulce. Acea bătrânică îi îndemna pe toți să se roage lui Dumnezeu pentru că El îi iubește pe fiecare. „Toate rudele care mă vizitau, vorbele lor nu m-au încurajat așa ca vorbele acelei bătrânici”. I-a spus mamei sale că vrea să citească biblia. Să i-o aducă la spital. Mulți ani după, a întâlnit-o pe acea bătrânică și i-a spus că datorită ei a devenit preot. A invitat-o la slujbă în sat și a spus față de toți: „Datorită acestei femei bătrâne am devenit preot!”. Apoi, pe urmele lui Ghenadie a mers și fratele lui mai mic.

Ca să le reușească pe cele lumești, părintele duce slujbele duminicale și de sărbători, iar ceremoniile le oficiază fratele lui, care este și el preot într-un sat vecin.

Pentru că este preot, el este și cel care face recensământul satului. Acum zece ani, de Crăciun, mergând din casă casă, a întrebat pe fiecare în ce an este născut, data și luna. Făcând o matematică simplă a aflat atunci că vârsta medie a sătenilor era de 47 de ani, a repetat procedura și în 2019 – vârsta medie în sat este de 46 de ani.

Amendat că a ținut slujba alături de familie

Părintele Pereteatcu are o familie mare: cinci copii, patru fete și un băiat, și o nepoțică. A ținut recent o slujbă duminicală la care au participat toți membrii familiei. După ce a ținut liturghia, a venit acasă și s-a culcat. Când s-a trezit, a descoperit 13 apeluri pierdute. L-au sunat sătenii să-l anunțe că a fost amendat pentru slujba din biserică. Sătenii au aflat din presă că părintele lor a fost amendat. Ghenadie a așteptat să fie contactat de poliție, să vadă un proces verbal, dar nu a fost să fie. Se pare că părintele a fost iertat pentru slujba din biserică la care enoriașă a fost propria familie. „S-a făcut o greșeală. Dacă ni s-a spus să nu fim mai mult de trei persoane în biserică, noi am încălcat. Eram șase, eu și copiii. Afară am avut șapte persoane – soția – preoteasă, mama, mama-soacră și încă patru persoane. Și toți au păstrat distanța, că așa ni s-o spus”. Pentru că nu a văzut nicio amendă cu ochii săi, preotul a crezut că e vorba de o glumă. Ar putea fi vorba de o uneltire a neprietenilor lui, dar nu vrea să vorbească despre asta.

Nu este pentru prima dată când părintele Ghenadie a devenit personaj în presa de la Chișinău. S-a scris despre el în contextul unui conflict de interese: și-a angajat fiica bibliotecară în sat. Motivația a fost simplă, satul nu avea un bibliotecar. Presa, stând de veghe la straja dreptății, a deconspirat acest caz de mare corupție. Când a aflat că a încălcat legea, și-a concediat a doua zi fiica, după trei luni de muncă la biblioteca satului.

„Închipuiți-vă că lumea are nevoie de hrană sufletească”

Părintele este convins că se putea găsi o soluție pentru credincioșii care vor să vină la slujbe. Să vină la biserică în grupuri mici, pe ture, nu mai mulți de 20, iar preotul să facă slujbele mai des. „O parte ar fi venit miercuri, o altă parte ar fi venit sâmbătă, cealaltă parte ar fi venit duminică. Biserica e mare, oamenii pot să stea la o distanță de un metru sau chiar doi unii de alții”. Restricțiile față de biserică par stranii: oamenii se înghesuie la tarabele de legume din marketuri, chiar dacă sunt lăsați să intre pe rând în magazin. De ce, se întreabă preotul, nu poate fi găsită o soluție și pentru biserici?

„Dacă lumea are nevoie de hrană trupească, închipuiți-vă că are nevoie și de cea sufletească, așa cum este rugăciunea. Dar istoria bisericii nu arată ca cineva să se fi îmbolnăvit de la împărtășanie. Eu personal am fost la o casă de copii bolnavi, erau și cu tuberculoză. Am împărtășit, după asta m-am împărtășit și eu și nu m-am îmbolnăvit”.

Mai rău, zice preotul, ar fi fost dacă nu i se permitea să slujească deloc. „Boala poate fi tratată prin rugăciune”. De altfel, un preot adevărat nu poate gândi decât doar în această logică.

De Paște, ușa bisericii o să fie deschisă, iar slujba o va ține în prezența familiei. Apoi va merge pe la case pentru a sfinți prinoasele aranjate pe la porți.

Ședința Comisiei Situații Excepționale din Băxani

La ora 12, în ziua în care îl vizităm pe preot, urmează ședința Comisiei Situației Excepționale din sat, al cărei președinte este chiar el, primarul. Ședința de desfășoară în curtea primăriei, oamenii formând un cerc, fiecare stând la distanță unul de altul, având măști de protecție. Vântul puternic dă senzația unui continuu curent, dar se pare că asta nu-i prea deranjează pe cei prezenți. Comisia este formată din mai multe femei și patru bărbați.

Primarul deschide ședința Comisiei dând citirii subiectelor din ordinea de zi. „Slavă Domnului, satul nostru nu este infectat”, zice grav, primarul. „Lucrul acesta, bineînțeles, îl datorăm mult lui Dumnezeu, dar și oamenilor care sunt conștienți de ceea ce se întâmplă în țară. Mesajul autorităților este „stați acasă”. Dar viața nu se oprește și noi trebuie să trăim. Nu putem sta ca niște trântori, lucrăm, dar păstrăm distanța”, spune Ghenadie Pereteatcu. Toți în jur îl ascultă cu băgare de seamă, în tăcere. Prima propunere a primarului este ca după ora 23:00 nimeni să nu iasă din casele lor – se instituie un soi de oră de comenduire. Respectarea acestui regim va fi controlată de garda populară care a fost instituită în sat. Membrii consiliului încuviințează la unison „E bună ideea, suntem de acord!”.

Al doilea subiect este închiderea magazinelor după ora 20:00, pentru a nu crea prilej oamenilor să se adune.
Al treilea punct e un îndemn de a sta acasă mai aproape de familie.

Sfințirea prinoaselor și Paștele Blajinilor

„Al patrulea punct… suntem în apropierea Paștelui. Avem o circulară de la Mitropolie, și anul acesta slujba de înviere se va face fără oameni în biserică. Oricum, rânduielile, slujba de paște se săvârșesc, la fel și sfințirea prinoaselor. Anul acesta, clerul din majoritatea parohiilor va merge pe la casele oamenilor. O parte a satului va auzi slujba din difuzoare, iar de la 2 dimineața vom merge pe la case. Nu intrăm în ograda sau casa omului, ci vom sfinți la poartă. De aceea, partea de la magazin va fi sfințită de la 2 până la 4 dimineața. Partea de la școală, în 2-3 ore, apoi partea din vale, partea de la stația auto va fi de pe la ora 8”.

Cel de-al cincilea punct se referă la Paștele Blajinilor, amânat până în Duminica Mare. Ghenadie spune că va merge de Blajini la cimitir și va sfinți mormintele de unul singur. „Eu sunt fiu al satului, îi cunosc pe toți. Eu voi merge la morminte să le sfințesc. Iar dacă mă va suna cineva și îmi va da o listă de pomenire, eu o voi citi”, spune Ghenadie Pereteatcu.

Ceea ce îi deranjează pe membrii comisiei sunt vizitatorii din satul vecin, Șolcani, sat în care au fost depistate șase cazuri de infectare cu COVID-19.

Vitali Ivanovici, tractorul, bordura și intrările în sat

Intervine un bărbat, despre care apoi aflăm că este lider, Vitali Ivanovici, are 800 de hectare de pământ. „Noi avem 7 intrări în sat. Putem să rămânem cu una sau două, celelalte să le închidem”, uimește cu cât venin vorbește acest Vitali Ivanovici, un om hotărât, chiar dușmănos. „Dă să hotărâm ceva, eu ți-am dat tractorul, ai pus niște bordură, și davai!”, este chemarea lui Vitali Ivanovici. „Avem șapte intrări, uite, de la Șolcani, un drum vine aici, unu vine pe la bază care se bifurcă în două drept în deal unde o trăit Ilușcă și se mai duce partea ceea și celaltă. Trebuie de gândit cu ceva de astupat dacă e chip, dacă permite legea”, se răstește Vitali Ivanovici, un bărbat scund, dar robust, deprins cu indicații către subalterni.

„Crede-mă că oamenii care vin din Șolcani, ei nu vin la mine, ci la un om concret. Și oamenii ăștia, șase, care au fost duminică de la Șolcani și au spus că la ei totul e închis, eu cred că ei pot găsi acasă ce le trebuie, că nu cred că vinul de la Băxani e mai dulce decât cel de la Șolcani”, spune primarul. Propunerea primarului este să fie anunțați sătenii să nu mai primească pe nimeni în ospețe din satele vecine.

Vitali Ivanovici crede că este nevoie de măsuri mai radicale – satul trebui închis, iar la singura intrare trebuie să stea o santinelă. „Ai bordură cât duce trenul la fermă, ai scos-o și ai pus-o!”, spune Vitali Ivanovici hotărât și deloc ceremonios, pentru că, „cu ghinișoru nu faci nimic”.

Într-un final, membrii comisiei cad de acord cu ideea de a închide intrările în sat și de a face o listă cu oameni care se vor rândui la singurul drum deschis.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” și pastorala

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Băxani este acoperită cu un prundiș sur-albui, piatră de cremene, cumpărată de părinte acum 12 ani din satul Slobozia-Cremene. Atât de tare i-a plăcut să vadă casa unui gospodar acoperită cu această piatră de cremene că a hotărât că biserica merită ce e cel mai frumos și cel mai plăcut ochiului, de aceea edificiul arată autentic, lipsit de urmă de kitsch. Iconostasul vechi, pictat în ulei pe plăci de lemn, cu culorile întunecate, icoane seculare, unele șterse, arată cât de bătrână este biserica din Băxani. Preotul nu știe când a fost construită, dar știe că toți cei din sat, generații în urmă, au mers la biserică. Iar acest lăcaș este printre cele 100 de lăcașuri care au funcționat pe timpul Uniunii Sovietice.

Recent, la biserică a venit o livrare de la un necunoscut, un clopot de 6.000 de euro, un cadou oferit lăcașului. Când a încercat să-l descoase pe șofer cine este dăruitorul, a aflat că acel om vrea să rămână necunoscut și i-a cerut preotului să se roage pentru sufletul lui Ștefan, un bărbat care a locuit cândva în Băxani.

Îl rugăm să ne spună care va fi pastorala sa acum, când boala bântuie prin mințile, sufletele și trupurile multor oameni. „În Sfânta Scriptură scrie că niciun păr din capul vostru nu cade fără știrea și voia lui Dumnezeu. Și aici văd voia și știrea lui Dumnezeu. E ușor să spui – suntem răi și de aia Dumnezeu ne pedepsește, dar Dumnezeu vrea să fim buni, mai rugători, mai milostivi. La nivel global, aștept să fie mai bine, oamenii să conștientizeze valoarea lor, care nu este funcția și banii, ci mobilizarea de a fi într-un duh, aproape de Dumnezeu”.