Modernizare // Un sat din Nisporeni a fost timp de cinci ani un adevărat „șantier de construcții”, inițiat pe bani europeni, iar acum poate fi numit satul-model al raionului
Grădiniță, școală și Casă de cultură renovate, centru medical modern, străzi asfaltate și iluminate, gospodării conectate la apeduct și gazificate, asta visează cetățenii să vadă în fiecare sat din R. Moldova. Dacă unii mai au de așteptat asemenea performanță, alții se laudă că trăiesc deja într-un „sat european”. „Ei, ca la noi mai rar”, spune încântat Victor Pojoga atunci când este întrebat cum e să fii locuitor al satului Ciorești din Nisporeni, comunitate care a atras în ultimii cinci ani investiții de aproximativ 50 de milioane de lei pentru modernizare.
Drumul asfaltat care șerpuiește la vale spre sătucul așezat în văgăună va fi gata în câteva luni. Doar ciubotele de cauciuc, prezente acum în fiecare gospodărie din Ciorești, le vor aminti locuitorilor că au frământat decenii la rând glodul câte trei kilometri pe acest drum care leagă satul de traseul central din vârful dealului. „De-o dragoste să mergi și pe jos, și cu mașina, da’ cum era pân-amu? Da’ când n-o să mai fim noi, o să fie tare bine de trăit”, spune Victor Bojoga, un bărbat trecut de 60 de ani care venise dis-de-dimineață la „dispensar” să-și ia niște certificate pentru spitalul raional.
Centru medical de 2,5 milioane de lei
Bătrânelul era cât pe ce să încurce clădirea instituției. S-a pornit spre căsuța veche dărăpănată situată chiar la intrarea în sat, care numai a punct medical nu seamănă. Ajuns la portiță, și-a dat seama că medicul „și-a trecut cabinetul peste drum”. Vizavi se înalță o clădire nouă – Oficiul Medicilor de Familie, care și-a deschis ușile săptămâna trecută. Victor Bojoga a pășit pentru prima dată pragul noii instituții. Cât a așteptat să-i fie pregătite „hârtiile”, a stat pe bancheta de lângă ușa medicului cu privirea înfiptă în ecranul unui televizor modern instalat pe holul instituției. Acesta stă tot timpul conectat la un canal specializat în sănătate. „Așa se mai informează pacienții, să nu piardă timpul în zadar așteptându-și rândul”, ne spune medicul Serghei Spânu.
„Din iad în rai”
Bărbatul ne-a povestit în ce condiții a fost nevoit să activeze în ultimii trei ani și a insistat să-și laude noul loc de muncă. „În dispensarul vechi mai că ne cădea podul în cap. Acoperișul curgea, podeaua de lemn era spartă de șoareci. Iarna – fără sobă, iar de igienă nici nu mai vorbesc. Parcă am trecut din iad în rai. Așa compar eu schimbarea. Aici e curat, frumos, călduț. Avem o sală de proceduri bine dotată, laborator pentru analize, cabinet ginecologic, echipament modern: cardiogramă, glucometru, Doppler pentru bebeluși”, enumeră medicul. Serghei Spânu nu mai regretă că a revenit în satul de baștină să profeseze medicina, după ce fusese la „bani lungi” în Grecia.
Apeductul – o minune pentru romii din Vulcănești
Tot la ușa medicului am găsit-o și pe Maria Movilean, o tânără mămică care vede un viitor frumos pentru fetița sa în sat și este departe de gândul de a pleca cu familia din Ciorești. „Da’ ce ne lipsește? Fiecare și-ar dori așa condiții. Grădinița și școala noastră sunt model, gaz avem și apă tare bună care vine din pădure. Totul e ca la oraș. Am cumpărat mașină de spălat automată care e strict necesară pentru mine ca mamă care am un copil și mai aștept unul”, povestește tânăra.
Apa a ajuns în gospodăriile din Ciorești datorită finanțărilor venite din Elveția și Austria. Apeductul cu o lungime a rețelelor de aproximativ 40 de kilometri a costat 6,5 milioane de lei. Alți 15 kilometri de rețele pentru apă și o stație de pompare au fost construite în satul Vulcănești, care se află în componența comunei Ciorești. Locuitorii satului, 90% dintre care sunt romi, văd apeductul ca pe o minune. „Suntem tare bucuroși pentru apa asta. Înainte cumpăram, că avem vreo trei fântâni în tot satul. Dădeam zece lei pentru bacul de 50 de litri. Dar cu apa asta ne-au făcut boieri. O minune, nu altceva”, zice Fiodor Ibrian, un sătean.
Grădinița cu opt copii
Mai puțin preț au pus romii din Vulcănești pe alte două proiecte pentru care au muncit autoritățile locale. În 2010 s-au cheltuit câteva milioane de lei pentru renovarea gimnaziului și grădiniței din sat care sunt frecventate acum de câteva zeci de copii. La grădiniță vin zilnic opt copii, iar la școală – vreo 30 de elevi. „Mama nu mă lasă, dar nici nu vreau la grădiniță. Aici fac ce vreau”, așa ne-a răspuns Adriana, o fetiță de cinci anișori, pe care am găsit-o jucându-se într-o grămadă de pietriș depozitat pe marginea unei străduțe din Vulcănești care se află în reparație. „Am vrut să-i integrăm în societate. Le-am lăsat aproape școala și grădinița, dar nu vor să învețe. Așa sunt ei deprinși. Dacă nu se va schimba situația, suntem nevoiți să închidem instituțiile și să transferăm copiii la Ciorești”, precizează primarul comunei, Valeriu Guțu.
Școală cu baterii solare pe acoperiș
Gimnaziul și grădinița din Ciorești au fost și ele renovate cu suportul partenerilor europeni care au oferit alte câteva milioane de lei. Școala are pereții înveliți cu vată minerală pentru eficiență energetică, sunt schimbate toate geamurile, iar pe acoperiș au fost instalate panouri solare. Grădinița are permanent apă caldă. A mai fost construit un bloc sanitar în interior, pentru a-i salva pe copii de veceul de afară. „Acum amenajăm teritoriul din curtea instituției, renovăm terenul de joacă și am vrea o sală festivă. Am pornit de la două grupe de copii și acum avem șase. Îi luăm și pe cei de doi ani. Părinții sunt încântați”, spune Ala Conuța, directoarea grădiniței din Ciorești.
Investiții de 60 de ori mai mari
Toate proiectele implementate în ultimii cinci ani în comună însumează investiții de aproximativ 50 de milioane de lei, precizează primarul. Asta în condițiile în care, anual, în bugetul local se adună din impozite numai 160 de mii de lei. „Cu bani puțini, dar cu susținere din partea partenerilor străini se fac lucruri mari. Mai avem nevoie de 1,5 milioane de lei pentru a finisa Casa de cultură, deja am început să amenajăm o piață agricolă și meșteșugărească care va costa circa 300 de mii de lei și vrem să trecem la canalizare și la reparația tuturor drumurilor secundare din sat”, își descrie planurile primarul Valeriu Guțu.
„Copiii au viitor în UE”
Locuitorii Cioreștiului s-au convins că poți face o „mică Europă” și într-un sat din R. Moldova, dar pentru asta „trebuie să ai cap”, zice Victor Bojoga. Bătrânelul și-a pierdut nostalgia pentru vremurile sovietice și ar vrea să-și trăiască măcar o zi din viață în UE. „Dacă nu eu, cei cinci copii ai mei au viitor acolo. Gata cu Rusia. Trebuie să mergem tot așa”, punctează nea’ Victor.
