Reforma fiscală necesită măsuri urgente de descentralizare și compensare a pierderilor din bugetele locale!

Noua reforma fiscală va subția bugetele locale…

Viorel Furdui: Una dintre problemele legate de această Lege este că încă nu am văzut niște calcule privind impactul ei asupra cetățenilor, cât și asupra APL. Noi suntem la etapa când analizăm foarte atent efectele, deoarece ne interesează în ce măsură stabilirea cotei unice de 12% la impozitul pe venitul persoanelor fizice va influența asupra volumului bugetelor locale dar și, indirect, asupra cetățeanul, prin intermediul capacității APL de a presta anumite servicii. Anume impozitul pe venitul persoanelor fizice, conform sistemului actual de finanțe publice, este unul determinant pentru formarea bugetelor locale și deoarece este un impozit defalcat, de care depinde și capacitatea fiscală a APL, aparține în întregime APL. Din acest impozit sunt susținute comunitățile mai slab dezvoltate, iată de ce, orice modificare în structura acestui impozit are un anumit impact asupra activității APL.

Un alt aspect important în acest context este modul cum se elaborează și se adoptă asemenea inițiative. Constatăm cu îngrijorare că aceasta a apărut destul de neașteptat și nu a trecut niște etape necesare și logice până la adoptare. Deși avem un cadru legal normativ obligatoriu, ce impune autoritățile să implice în elaborarea inițiativelor legislative și pe cei vizați, să-i consulte, să țină cont de opinia acestora, pentru ca împreună să fie identificate soluțiile ce nu vor afecta ulterior cetățenii, această inițiativă nu a fost consultată și rămân o serie de întrebări pe care am dori să le discutăm cu inițiatorii acesteia, cu ministerul Finanțelor.

 Conform cadrului legal există diverse formate în cadrul cărora urmează a fi discutate aceste inițiative. Este vorba de Comisia Paritară, prezidată de premierul RM, cu participarea miniștrilor și reprezentanților CALM/APL. Recent a fost format un grup de lucru cu reprezentanți ai Guvernului și ai APL. De asemenea, există și un grup de lucru specializat, alcătuit din reprezentanți ai ministerului Finanțelor și ai APL. Toate aceste formate de discuții au fost create anume pentru a avea posibilitatea de a discuta aceste probleme în mod profesionist, într-un cerc de specialiști, înainte ca ele să producă anumite efecte. Ținând cont de toate aceste aspecte, urmează să evaluăm impactul acestei reforme, deși sunt mai multe semnale că aceste reduceri lovesc în bugetele locale, la etapa actuală se vehiculează sume de 500-600 milioane de lei anual. Pe de altă parte, aceste pierderi bugetare, conform Legii, urmează a fi compensate APL și în aceste condiții trebuie să identificăm modalitățile.

Dle Tudoreanu, odată cu aprobarea acestei Legi vor exista și mai mari deficiențe în bugetele locale? Ce vă gândiți să întreprindeți pentru a diminua această diferență?

Nicolae Tudoreanu: Finanțele publice locale au fost întotdeauna insuficiente pentru APL, nu doar din cauza ca reformele au întârziat a fi implementate, dar și din cauza celor făcute cu jumătate de măsură, cum a fost Legea privind Finanțele Publice Locale care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016. Nu am intrat în esența acestor modificări la legislația fiscală privind micșorarea cotei pe impozitul pe venit reținut din salariu, dar reieșind din principiile elaborării bugetului local, de normele generale, impozitul pe venit este principala sursă care se defalcă de la bugetul de stat și într-un fel ne-ar afecta chiar anul respectiv, în cazul în care va fi intra în vigoare de la 01.10.2018. Lunile noiembrie, decembrie vor diminua din veniturile încasate din acest impozit. Sper să se fi făcut niște calcule și să se găsească un fond de compensare pentru APL, dar aceste lucruri nu s-au anunțat deocamdată, ceea ce îngrijorează foarte multe APL. Mai mult decât atât, media veniturilor proprii pe țară este de 10-12%, dacă e să o comparăm cu media țărilor spre democrația cărora tindem, acolo aceste venituri constituie 35-40%. Rezerva principală pentru APL rămân veniturile proprii, din proprietate, care la etapa actuală sunt aceleași ca și în anul 1999. De când s-a adoptat Codul Fiscal, practic rămânem cu aceleași venituri, iar dacă e să ne referim la inflație și la creșterea prețurilor, atunci diferența este enormă. Anul 1999 a fost cu 130 de mii de lei pentru 1000 de ha de teren agricol prelucrate, ca să ajungem în 2018 și să încasăm tot aceleași 130 de mii de lei. Din 1999 și până în prezent ne dăm seama cu toții de valoarea leului și ce putere de cumpărare are un leu astăzi, în raport cu acea perioadă. Din 1999 nu s-au revizuit nici cotele, nici facilitățile la plata acestor impozite. Vorbeam astăzi, la întrunirea pe care am avut-o la CALM, că modificările operate la Legea privind Finanțele Publice Locale trebuiau să aducă și schimbări la Codul Fiscal, titlul 6 și 7 deoarece, în trecut, până la apariția noilor modificări, bugetele locale erau formate pe normative de cheltuieli, care erau calculate de ministerul Economiei, unde se lua în calcul și inflația, și creșterea prețurilor. Astăzi avem bugetul centrat pe venituri proprii și defalcate de la bugetul de stat, care reprezintă impozitul pe venitul reținut din salariu și operăm modificări, generând diminuări la venitul defalcat din bugetul de stat. Totodată și veniturile proprii rămân a fi constante, iar categoria de persoane care sunt supuse facilităților fiscale, prevăzute de Legea privind punerea în aplicare a titlului 6 și 7 crește de la an la an (e vorba de pensionari, invalizi), iar veniturile din aceste compartimente scad foarte simțitor. De aceea, este foarte important ca lucrurile care se fac să fie consultate, poate această reformă este o idee bună, însă îngrijorarea constă în faptul că nu este anunțată partea beneficiilor, ca să găsim ieșirea din impas legată de micșorarea veniturilor la bugetele locale. Sperăm că după ce vom anunța ministerul Finanțelor despre îngrijorările CALM, se va veni cu explicații referitor la problemele ce apar în acest sens și să vedem cum aplicăm soluțiile.

CALM vorbește de la înființare despre descentralizare, ceea ce înseamnă capacitatea primăriilor de a se autogestiona și oferirea posibilităților de a dezvolta comunitățile locale. Este cumva posibil ca guvernarea să lovească în primarii care cer descentralizarea și nemijlocit în CALM, pentru că doriți cât mai multă permisivitate în gestionarea bugetelor locale, iar acțiunile centrului sunt de a reduce aceste venituri?

Nicolae Tudoreanu: Nu cred că miza s-a pus pe stoparea procesului de descentralizare administrativă și financiară, pur și simplu, nu știu de ce, APL este scoasă din contextul administrației, în general, deși ea este parte a acestui proces. Problema pe care noi o vedem este că la elaborarea și implementarea unor reforme nu se ia în calcul și opinia APL, chiar dacă interconexiunea cu cetățeanul o are doar APL. Intențiile probabil sunt bune și cred că vor avea un impact benefic asupra economiei, dar aceste lucruri trebuie discutate și din perspectiva intereselor APL. Noi avem niște promisiuni făcute în fața cetățenilor, avem niște planuri, proiecte ce trebuie duse la bun sfârșit, iar diminuarea impozitelor la nivel local ar duce la nerealizarea unor programe stabilite cu Consiliile locale. Consider că Guvernul, Cancelaria de Stat trebuie să ia în considerare APL, ca parte a procesului administrativ, în general, în RM și orice s-ar întâmpla pe această dimensiune să fim consultați, în conformitate cu Legile asumate, pentru că nu noi am votat Legea privind Administrația publică locală, unde este scris expres că APC se va consulta cu APL atunci când se iau niște decizii ce ne vizează activitatea.

Viorel Fudui: Este neînțelegerea și îngrijorarea noastră privind lipsa acestei consultări. Există Legi care expres prevăd obligația consultării și avem o mare lacună în ceea ce privește întregul proces decizional care are loc în RM. Noi încă nu ne-am învățat să punem acest proces decizional într-o albie care să se bazeze pe o comunicare eficientă, pe un schimb de păreri și pe elaborarea unor decizii echilibrate, în interesul tuturor. Dacă analizăm istoric ceea ce se întâmplă în Republica Moldova la nivel de guvernare, de administrare a acestei țări, observăm că descentralizarea încă mai trebuie să fie înțeleasă de cât mai mulți actori care decid politicile acestui stat, inclusiv partide politice, guvernările, societatea civilă, ș.a.m.d. De 25 de ani încercăm să adoptăm strategii, programe, avem un suport masiv din partea partenerilor noștri, dar observăm că toate aceste intenții bune se opresc undeva la nivel central și nu ajung în teritoriu. Noi venim dintr-un sistem excesiv de centralizat, sovietic, unde nu se accepta o diferențiere în acest sistem administrativ, totul trebuia să fie bazat pe verticala puterii. Țările democratice, prospere, au evitat această abordare și încă din Evul Mediu au început să aplice toate aceste norme democratice. Descentralizarea este un element absolut necesar pentru această țară, pentru ca serviciile, procesul decizional să fie cât mai apropiate de cetățean, să nu se decidă unele lucruri doar la centru (în acest caz e vorba de impozite), fără ca să-l întrebe pe primarul de Feștelița cum va afecta acest lucru localitatea, cum s-ar putea de compensat aceste pierderi. Descentralizarea este o problemă fundamentală pentru RM, nicidecum nu este mai prejos decât justiția, drepturile omului, libertatea mass-media. Chiar în relațiile noastre cu partenerii de dezvoltare de multe ori se vorbea despre justiție și știm foarte bine că nu prea s-au înregistrat progrese, sau se vorbea foarte mult despre dezvoltarea economiei, cu strategii sonore pe acest domeniu și nici aici nu avem mari succese, toate aceste lucruri se întâmplă pentru că încă avem un sistem excesiv de centralizat: financiar, economic, administrativ, fără a avea capacități suficiente. Nu în zadar s-a decis să se facă această reformă a administrației publice centrale, ceea ce este de apreciat, însă, cu jumătăți de măsuri nu poți să atingi acest obiectiv. Am avut elaborate, cu suportul partenerilor de dezvoltare, niște documente importante, foarte calitative. Strategia descentralizării și planul de acțiuni, după modul în care au fost alcătuite sunt documente destul de bune, la care s-a lucrat participativ, unicul lucru care rămânea de făcut era de a le implementa în modul corespunzător. Am ajuns însă la situația în care avem restanțe și lacune anume pe această dimensiune.

Totodată, din 2015-2016 s-a schimbat fundamental sistemul de finanțe locale, dacă mai înainte el era centrat pe normative, din 2016 structura acestui sistem s-a schimbat, deja fiind centrat pe venituri, lucru foarte bun, care trebuia să dea niște rezultate în dezvoltarea locală însă, din cauza acestor jumătăți de măsură nu s-a avansat la capitolul consolidare a bazei fiscale, a veniturilor.Noi am schimbat sistemul, l-am elaborat să fie centrat pe venituri, dar venituri nu am dat APL. Consiliul Europei ne spune că trebuie să crească sursele proprii de venit ale APL, doar că ele nu doar că nu au crescut, dar și se diminuează, iar ultima modificare tot lovește în veniturile proprii care pot fi gestionate autonom,  în interesul comunității locale. La acest capitol avem nevoie de o discuție largă, la nivel de concepție și viziune, pentru că rezultatul principal al avansării descentralizării este ca politicile statului, care nu sunt rele, să poată fi implementate la nivel local. Iată de ce este nevoie de înțeles cu adevărat fenomenul descentralizării și de a avea cât mai multă încredere în APL. Cât de bune ar fi programele implementate la nivel central, ele nu vor fi simțite de către cetățeni atât timp cât la nivel local nu vom avea autorități înzestrate cu instrumente reale de implementare a acestora. Altfel, cât de mult nu s-ar strădui la nivel central de a implementa aceste reforme, dacă APL nu vor fi implicate în acest proces, succes nu va fi.

Pe de altă parte, la noi nu există o cultură a dialogului. De multe ori bați alarma pentru că vrei să ajuți, dar ești privit ca un oponent. Nu pot să nu recunosc că lucrurile s-au îmbunătățit în privința dialogului instituționalizat între CALM și APC totuși mai avem mult de lucru la acest capitol.

Avem exemple care demonstrează că dialogul poate aduce rezultate, iar lipsa acestuia generează lacune. Modificările la Legea salarizării nu au fost consultate la etapa inițială, ne bucurăm însă că s-a ținut cont de părerea noastră și în varianta finală s-au făcut unele modificări, deși a fost nevoie de un mare efort.

Reforma administrației centrale nu a fost consultată cu APL, deși este vorba de un corp unic și aceasta trebuie corelată cu procesele și structura care există la nivel local, iar o opinie consolidată nu ar încurca nimănui.

Reforma justiției, la prima vedere nu are tangențe cu APL, dar aceste reorganizări teritoriale ale instanțelor judecătorești pot afecta interesele cetățenilor și poate că trebuia de aflat opinia APL în acest sens.

Reforma Trezoreriilor a generat la început foarte multe întrebări din partea APL. Multe localități din Cimișlia erau deservite de centrul de la Comrat, acolo erau specialiști care nu cunoșteau limba română și contabilii erau puși în dificultate. Alții erau nevoiți să parcurgă zeci de km pentru a veni la Chișinău, să stea în rânduri pentru a înregistra un contract, erau multe lucruri care ar fi putut fi evitate anume prin intermediul dialogului. CALM întotdeauna a insistat asupra necesității acestui dialog, tocmai pentru că ne dorim să contribuim la evitarea acestor greșeli.

Departamentul de Comunicare al CALM