Ciobanovca, Maximovca, Zolotievca, Mirnoie, Pervomaisc sunt doar câteva denumiri de localități impuse în perioada sovietică, în încercarea de a elogia niște pretinși eroi sau evenimente ce nu au nimic comun cu istoria noastră. Publicistul, filologul, traducătorul, eseistul Vlad Pohilă a explicat la postul de radio Eco FM de ce acestea nu ne fac cinste.
Vlad Pohilă: Toponimul sau denumirea unei localități, mai mult decât numele unui om, este o mărturie a istoriei, deoarece identitatea unui popor se face și din totalul de denumiri de localități care se păstrează de-a lungul secolelor, oglindind diferite evenimente, legături cu personalități din epoci anumite. Satul Ștefănești face trimitere la numele Ștefan, că e vorba de Ștefan cel Mare, sau un dvornic vrednic, rămâne de precizat. Lipoveni înseamnă niște venetici din Rusia, de rit vechi, care erau numiți la noi așa. În perioada sovietică, în Republica Moldova, mai mult decât în celelalte 14 republici s-a făcut un exces de toleranță când s-au schimbat multe denumiri de localități.
E vorba de toleranță sau au fost niște cerințe?
Au fost niște presiuni, în fața cărora nu au putut să reziste conducătorii noștri indiferenți la ceea ce se întâmplă și așa ne-am ales cu aceste denumiri noi. După 1990 s-a procedat conform unei practici internaționale, s-a revenit la vechile denumiri, pentru a șterge și aceste reminiscențe ale ocupației, ale colonizării, asemenea amprente nu prea plăcute și nici firești pentru toponimia generală, pentru denumirile în ansamblu, care sunt în majoritatea absolută ale noastre. Nu-mi pot explica de ce au mai rămas până astăzi și Malinovscoe, și Svetloe, și Pervomaiscoe. Sigur că aceste denumiri trebuie schimbate, iar inițiativa trebuie să vină de jos, de la primării.
De ce nu există această inițiativă, s-au obișnuit oamenii, nu-i deranjează?
Cred că s-au obișnuit, dar la mijloc e și acea indiferență generală. De ce oamenii nu merg să voteze, de ce nu iau atitudine atunci când se fac atâtea nedreptăți? E o stare generală de indiferență. Dacă în sat nu au mai rămas oameni care să fie preocupați și de această problemă, inițiativa trebuie să o ia primăriile, dacă nici acestea nu se gândesc la schimbarea necesară și benefică pentru starea noastră generală de spirit, trebuie să-și facă datoria și consiliile raionale, în caz contrar ar trebui să vină inițiativa de sus, printr-un decret special al Parlamentului sau poate al Guvernului.
Poate unii se gândesc de ce ne-ar încurca aceste denumiri de localități când avem alte atâtea probleme?
Probleme au fost, sunt și vor fi. La prima vedere aceasta este o problemă lipsită de importanță. S-a făcut o nedreptate atunci când s-a atribuit unui sat o denumire străină care evocă, de obicei, un eveniment sau o personalitate străină neamului nostru. Așa procedează toate popoarele care au o elementară demnitate națională, toate țările care sunt cu adevărat independente. Trebuie să recunoaștem că s-au produs schimbări în acest domeniu al toponimiei, a rămas să se mai șteargă aceste amprente, nu chiar multe, dar care supără.
Sunt și localități cu denumiri care ne par ciudate, locuite de bulgari, ucaineni, găgăuzi…În aceste cazuri, denumirile ar trebui să rămână?
Depinde. La localitățile găgăuze s-au păstrat perfect denumirile pe care ei le-au dat, la fel și la cele locuite de ucraineni. Eu vorbeam despre denumirile de localități rusești, efecte ale rusificării. Este un orășel Svetloe, în raionul Comrat, de ce ar trebui să fie această denumire acolo? Satele tătărăști, turcești din Dobrogea, de exemplu, au rămas cu denumirile neschimbate. Murfatlar este o zonă a celebrului vin, având o denumire tătărască. Este o fațetă frumoasă a toleranței noastre față de minoritățile conlocuitoare, dar fără a se face abuz, așa cum s-a făcut în perioada de ocupație sovietică. Sper că această idee îi va pune pe gânduri pe unii primari.
Vă mulțumim!
Departamentul de Comunicare al CALM
