Principiile de bază ale organizării și funcționării administrației publice locale din Republica Moldova sunt descentralizarea și autonomia locală consfințite în Constituție, mai multe documente de politici și legi, realitatea însă ne arată cu totul altceva. Deși mai multe bunuri (cariere de extragere a mineralelor utile, păduri, terenuri ale fondului apelor etc) fac parte din patrimoniul public, acestea sunt amplasate pe teritoriul pe care îl administrează autoritatea publică locală și APL nu poate interveni și nici nu poate beneficia de aceste bogății. Chiar dacă o parte dintre aceste resurse naturale sunt de interes național, autoritățile publice locale ar trebui să fie implicate în procesul de gestionare și supraveghere a acestor bunuri și să beneficieze într-o formă sau alta de faptul că ele sunt situate pe teritoriul comunității.
În acest context, la sfârșitul anului trecut CALM a participat în cadrul Comisiei de anchetă din cadrul Parlamentului Republicii Moldova unde s-a discutat despre activitatea carierelor. Mai mulți primari dar și experți ai CALM au sesizat membrii Comisiei privind problemele, impedimentele și presiunile la care sunt supuse autoritățile locale de către unii antreprenori care activează în acest domeniu.
CALM a atras atenția că autoritățile publice locale sunt puse într-o situație ingrată în relația cu cetățenii. Pe de o parte, APL trebuie să le asigure un trai decent, drumuri mai bune, apă, canalizare etc, pe de altă parte, APL nu participă în procesul de identificare, contractare și monitorizare a companiilor desemnate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și ca rezultat mai mulți antreprenori de rea-credință au de profitat în detrimentul interesului public.
Examinând mai multe cazuri pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale unde există aceste cariere, putem constata că interesul public, al cetățenilor este plasat pe ultimul loc. Mai exact, comunitatea și oamenii acesteia nu au niciun fel de beneficii din extragerea acestor minerale și sunt tratați ca oricare alt consumator al businessului în situația în care au nevoie de pietriș sau nisip pentru a asigura unele dintre necesitățile locale.
Mai mult decât atât, mulți primari se judecă în instanțe în încercarea de a proteja drepturile cetățenilor care i-au ales în aceste funcții. Totodată, avem nenumărate cazuri care ne demonstrează că autoritățile publice centrale nu fac față acestor competențe care le aparțin. Sunt și nenumărate exemple de încălcări grave ale cadrului legal iar ca și consecință aceste sectoare ajung în gestiunea unor antreprenori dubioși. Un exemplu în acest sens este localitatea Delacău, Anenii Noi care duce o luptă acerbă cu antreprenorul de rea- credință. Contrar voinței majorității locuitorilor din localitate, antreprenorul continuă să pună presiuni pe autoritatea publică locală prin diverse modalități, are o echipă puternică de juriști și avocați care depun nenumărate demersuri și contestări în instanța de judecată, ceea ce APL nu își poate permite, iar ca și consecință autoritățile locale sunt nevoite să elaboreze răspunsuri, să participe în ședințele instanței de judecată, să scrie demersuri, fără a primi răspuns, Ministerului de profil, Parlamentului etc, fiindu-le periclitată întreaga activitate. În toată situație, în ultimă instanță are de suferit cetățeanul de rând.
Din păcate, încă mai există percepția greșită că autoritățile locale sunt incapabile să administreze acest patrimoniu. În realitate observăm că are loc cu totul alt proces -lipsa totală a capacității autorităților centrale de a administra acest patrimoniu pe care și l-a adjudecat. Am urmărit cum multe terenuri cu vegetație forestieră au fost transmise în administrarea autorităților centrale invocându-se că va spori gradul de împădurire, că administrarea de la nivel central a fondului forestier va fi mult mai eficientă etc. În realitate, pe parcursul ultimilor 10-15 ani vedem cum Moldsilva defrișează codrii, aceste acțiuni fiind demascate de jurnaliști și activiști civici, dar și recunoscute de autoritățile centrale de profil.
Aceeași situație se atestă și în cazul terenurilor ale fondului apelor. În urma așa-numitei reforme a administrației publice centrale ne-am trezit cu o Agenție a Proprietății Publice care nu știm de ce se consideră că are capacitatea de a administra tot patrimoniul public. Această percepție greșită va crea condiții pentru degradarea continuă a bogățiilor naturale, privarea autorităților locale de posibilitatea de a interveni în gestionarea acestor domenii și în scurt timp va genera un nou dezastru al mediului ambiant.
Alexandru Morcov, expert al CALM
