Peste 500 de primari din România și 20 de primari din RM, membri ai CALM s-au întâlnit cu autoritățile centrale de la București în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.
În acest context, Constantin Cojocaru, vicepreședinte al CALM, primarul municipiului Edineț și Silviu Zetea, producător, fost primar al comunei Medieșu Aurit, România au vorbit la un post TV din București despre cum poate un primar să facă în așa fel încât oamenii care l-au votat să trăiască mai bine, iar localitatea pe care o reprezintă să fie mai frumoasă, cu toate utilitățile.
Constantin Cojocaru a menționat că primarii din RM au venit la București pentru a fi într-un asentiment cu primarii din dreapta Prutului. „Noi venim dintr-o zonă în care elementul de descentralizare, dar și elementul relațional dintre APC și APL este puțin la un alt nivel. În ultimii ani, la invitația dlui președinte Emil Drăghici, o delegație a CALM a fost prezentă la toate evenimentele importante organizate de ACoR. Suntem în bune relații și cu Asociația Primarilor de Orașe din România, cu membrii căreia ne vom întâlni la sfârșitul lunii februarie, la Târgu Ocna. Învățăm multe lucruri pe domeniul instituțional, relațional APC-APL. Pentru noi, România rămâne nu doar o țară de suflet, dar și avocatul RM în drumul ei greu și anevoios către UE.”
Constantin Cojocaru a fost rugat să facă pentru publicul din România o prezentare a municipiul pe care îl administrează. „Edinețul este mai aproape de Cernăuți decât de Chișinău, iar anul întemeierii acestei localități este 1431, de către domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun. Astăzi, acest oraș are peste 20 de mii de locuitori, dintre care 36% sunt moldoveni, deci români. În această zonă avem un parc industrial cu o dezvoltare dinamică în ultimii ani, cu o investiție de peste jumătate de miliard de lei moldovenești. Pe această cale invităm investitorii români în Republica Moldova. În această zonă cresc foarte multe fructe, iar aproape tot ce se produce în parcul industrial respectiv este direcționat spre export. Aproximativ jumătate din exporturi au ca destinație piața rusească și jumătate ajunge pe piața UE și nu doar. Orașul Edineț este înfrățit cu Râmnicu Sărat, județul Buzău; Târgu Ocna și Onești, județul Bacău; Săcele, județul Brașov. Încercăm să avem bune relații cu România pe diverse domenii.”
Despre problemele cu care se confruntă primarii din RM, Constantin Cojocaru a spus că acestea în mare parte sunt cele legate de lipsa de infrastructură: apă, canalizare, iluminare, drumuri, etc. „Infrastructura locală rămâne a fi una învechită, ce datează încă din perioada sovietică. RM încă rămâne a fi o țară centralizată și fondurile mari rămân la nivel central. La nivelul CALM am reușit descentralizarea unor fonduri, cum ar fi cel rutier, sau descentralizarea finanțelor publice. Avem ce învăța de la colegii din România. Rămâne să descentralizăm și alte fonduri pentru a putea dezvolta infrastructura locală. Noi nu am reușit să accesăm fondurile europene așa cum au reușit autoritățile locale din România. Deși APL se bucură de încrederea cetățenilor, banii nu prea ajung la APL, tocmai din motivul că avem un stat prea centralizat și foarte puține fonduri europene au ajuns și la noi.”
Potrivit lui Silviu Zetea, un primar este un administrator public, care administrează averea comunității, în folosul ei. „ În momentul în care face administrare, primarul are o problemă în finanțe. Și atunci are trei posibilități. Prima ar fi accesarea fondurilor europene, pentru că este o oportunitate și pentru că aceasta este principala sursă de dezvoltare în momentul de față. O altă componentă este cea a veniturilor autorităților locale, prin consiliul local și primărie. Cele două surse de finanțare sunt locale sau centrale. Cele centrale vin tot, în mare parte, din resurse locale: fie că e impozitul pe profit care se redistribuie, sume din TVA alocate prin Ministerul Finanțelor, sau livrări din bugetul Consiliului Județean care, la rândul lui, primește sume de la nivel central. „Știm foarte bine că aceste sume sunt afectate în mare parte de decizii politice și în funcție de o guvernare sau alta unii primari primesc mai mulți sau mai puțini bani. O altă sursă sunt veniturile locale. Ca primar trebuie să găsești soluții pentru a stimula veniturile locale, iar acest lucru nu înseamnă a impozita mai mult cetățeanul. În 2014, în calitate de primar, am redus impozitul pe investiții, impozitele pe clădiri, pe proprietate: de la 1,5% ca și cotă de impozitare pe valoare de inventar la 0,5% și așa au crescut încasările. Cei care sunt plătitori de impozite au conștientizat că au o șansă să plătească și, cel mai important lucru, s-a îndreptat privirea investitorilor spre zonă, ceea ce ne-a adus și beneficii indirecte.”
Întrebat ce ar trebui să facă un primar pentru binele comunității, Silviu Zetea a răspuns: „În primul rând nu ar trebui să uite că este acolo pentru binele comunității, nu pentru el. Ar trebui să fie un exemplu pentru comunitate, deoarece puterea exemplului este primordială. Din păcate, vocația de primar a fost ușor compromisă. În general, primarii își fac datoria. Primarul ar trebui să fie și în ipostaza în care să poată să dea, dar nu să ia. Un primar trebuie să stimuleze comunitatea, să o lase să muncească. Poți face multe lucruri folosindu-te de comunitatea pe care o păstorești într-un mod echitabil și onest. Comunitatea nu trebuie să simtă o asuprire din partea autorității publice prin reglementări, presiuni fiscale ș.a.”
Constantin Cojocaru a vorbit și despre unele realizări ale sale în cele trei mandate de primar, dar și despre unele realități din Republica Moldova.
„Sunt profesor de specialitate iar în RM, ca și în România, nu există o facultate care formează primarii. De aceea, a fi primar înseamnă a te impune prin anumite lucruri pozitive pe care le faci. În calitate de primar, încerc să combin elementul economic cu cel social și al educației. Am inițiat câteva festivaluri, universități populare, prin intermediul cărora încercăm să scoatem din anonimat diverse personalități ale locului. Pe de altă parte, strategia economică de dezvoltare locală pe care am aprobat-o în 2014 prevede zona economică liberă de dezvoltare în Edineț. În ultimii trei ani au venit câțiva investitori străini. Este vorba de o companie polonezo-ucraineană, pe domeniul agroalimentar, câteva fabrici de conserve pentru prelucrarea legumelor și fructelor, dar și pentru prelucrarea cartofului. RM încă rămâne o zonă agricolă, puțin industrializată. Venirea pe piața din RM a investitorilor rămâne a fi condiționată la nivel central, prin legislație. Probabil pe mulți agenți economici încă îi sperie acest lucru, chiar dacă se încearcă pe domeniul APL să se mai descentralizeze domeniul, având și susținerea partenerilor noștri europeni și americani. Totodată, geopolitic rămânem a fi dispersați, iar mulți antreprenori care și-ar dori să vină încă se tem de acest element. Incertitudinea politică din RM este un alt factor al instabilității. Populația, de asemenea rămâne dispersată: 50% și-ar dori ca direcția să fie spre est și 50% și-ar dori ca să mergem spre vest. Politica din RM, inclusiv pe plan economic, rămâne încă dominată de elementul geopolitic.”
Totuși, Constantin Cojocaru s-a arătat convins de faptul că la nivelul APL din cele două state , s-ar putea realiza multe lucruri. „Pot fi stabilite anumite parteneriate dintre primăriile de la est și vest de Prut. Unul dintre scopurile noastre este de a încerca să apropiem cât mai mulți primari din România de comunitățile din RM. Primii pași sunt semnarea unor parteneriate la nivelul APL. Următoarele contacte ar fi la nivelul antreprenorilor, a oamenilor din anumite domenii de business. Primarii trebuie să pună semnătura pe actele de înfrățire, de parteneriat, după care trebuie să se stabilească niște relații între antreprenori, profesori, preoți, ș.a.”
În ceea ce privește stabilirea contactelor între APL și antreprenori, Silviu Zetea a explicat că totul pornește de la informație. „Un investitor, când vrea să facă ceva – caută informații să vadă dacă ocupația lui se pretează pe un interes într-o zonă sau alta. Autoritatea locală ar trebui să vină în primă fază cu această informație. Abia după schimburile de informații și de vizite investitorul vede sau nu interesul. Sunt foarte puține cazurile când investitorul merge doar din dragoste sufletească să investească undeva, el vrea să facă un profit, cât de mic la început. Eu am avut situații în care am cumpărat pastă de prune din RM, deoarece cineva a venit la mine, m-a întrebat dacă nu vreau să cumpăr și așa s-a ajuns la o tranzacție. Aceasta este dovada că informația este extrem de importantă. Oportunitatea este și a investitorului, dar și a autorităților locale. Toate aceste forme de comunicare, de asociere, trebuie să asigure un cadru flexibil, partea juridică, necesare unor mișcări rapide și ușoare între cei care mișcă motorul economiei.”
Ca și concluzie, Constantin Cojocaru a spus că timpul podurilor de flori a trecut, este timpul să inițiem poduri la nivel cultural, dar și poduri de schimburi de experiență, poduri de informații, să existe comunicare între primari, între antreprenori, comunități. „Aceste poduri ar face ca România și Republica Moldova, ca parte componentă a elementului românesc, să fie mai aproape și să dăinuie într-un viitor, într-o românitate. Eu cred că atunci când un primar nu poate ajuta un agent economic, trebuie cel puțin să nu-l încurce și deja îl ajută foarte mult. Îi îndemnăm pe antreprenorii din România să vină în RM pentru că avem nevoie de suflu românesc cultural, dar și antreprenorial și economic. Doar atunci când vom încerca să colaborăm pe toate dimensiunile, Prutul va fi mai puțin adânc.”
Potrivit lui Silviu Zetea, dacă informația va circula, cineva cu siguranță va dori să investească într-o zonă sau alta. „Primarul trebuie să aibă inima deschisă spre comunitate și să creadă în ce își dorește să realizeze și atunci, cu siguranță va reuși.”
