Olga Pac este primarul care a așteptat cu mult interes evenimentul de la Săpânța, Maramureș, acolo unde în perioada 18-19 august s-au reunit peste 800 de oameni, colective artistice din toate zonele României, în cadrul Festivalului „Satele Unite ale României.
De ce ați dorit să participați la acest eveniment?
Olga Pac: Încă din luna mai, atunci când în cadrul unei întruniri la CALM am aflat că se preconizează un asemenea eveniment în România, eram curioasă să văd cum se va desfășura acest eveniment, deoarece se preconiza a fi ceva deosebit, fără prea multe oficialități, cu colective ale satelor din România, care vor prezenta tradițiile, oamenii să se simtă ca la o horă. Am luat multe idei interesante pe care sper să le implementez și la noi în localitate.
Ce a însemnat să fiți câteva zile împreună cu alți circa 50 de primari din Republica Moldova?
Olga Pac: Nu este pentru prima dată când mai mulți primari venim în România, sau mergem în alte țari. Este un lucru firesc, iar pentru noi este un schimb de experiență foarte util, mai ales pentru primarii care sunt la primul mandat. E bine să aplicăm lucrurile bune pe care le vedem în alte părți, să arătăm oamenilor că nu este chiar totul atât de tragic, deoarece noi suntem un popor cam plângăreț, dar sunt multe lucruri care pot fi implementate, chiar din puținul pe care îl avem.
De ce ar fi nevoie pentru a realiza un asemenea eveniment, de o asemenea anvergură și în una din localitățile noastre?
Olga Pac: Astfel scoatem din anonimat tezaurul local, iar promovarea lui este foarte importantă. Era o perioadă când nu ne prea cunoșteam istoria. De exemplu, mai mult timp nu știam în ce an s-a format localitatea Vișniovca. În 2016, atunci când am instalat monumentul Paraschivei Vișnevscaia s-a lucrat foarte mult și în arhive, Didina Rogojină este profesorul care ne ajută să cunoaștem mai multe despre localitatea noastră. Vișniovca este o localitate cu 12 etnii, avem un tezaur vast, iar acum se lucrează la monografia localității. Este un lucru foarte important pentru noi, deoarece doar cunoscându-ne istoria, identitatea putem ști cine suntem și astfel avem demnitate.
Am avea locuri de cazare pentru a primi și la noi atâția musafiri?
Olga Pac: Cu regret, cea mai mare problemă este cazarea. Sărbăwtorile la noi sunt organizate foarte frumos. Suntem înfrățiți cu o localitate din județul Alba și atunci când ne-au făcut prima vizită, colegii din APL au fost primiți în casele oamenilor. Plusul a fost că oamenii din localitatea noastră au avut posibilitatea să comunice cu colegii noștri din România, minusul este că omul nu vrea să se simtă incomod în casa cuiva. Și Republica Moldova are potențial de a dezvolta turismul, iar în acest sens festivalurile ar fi buni promotori. Oamenii ar avea posibilitatea să scoată din anonimat meșteșugurile pe care le-au însușit. În 2015, când am marcat hramul localității, am rugat meșterițele din sat să-și expună lucrările, spunându-le că poate așa reușesc să comercializeze ceva. La început au refuzat categoric, acum parcă s-au mai debarasat de acest complex, mentalitatea lor încet se schimbă, dar trebuie și noi să-i ajutăm.
Unii sunt de părere că în Republica Moldova nu prea au ce vedea turiștii, pe când Peter Harley ne arată că ceea ce este la Săpânța și ceea ce avem și noi sunt lucruri și locuri valoroase.
Olga Pac: Eu cred că avem ce arăta turiștilor, trebuie doar să creăm evenimente, să ne gândim pe cine dorim să invităm și ce așteptări au acești vizitatori. Putem face agroturism, avem câmpuri foarte frumoase, avem pajiști, păduri, lacuri, avem vinării. Urmează să le arătăm oamenilor că se poate câștiga și prin dezvoltarea turismului, ei să înțeleagă necesitatea deschiderii unor pensiuni și astfel să dezvoltăm acest domeniu. Pentru asta trebuie să fie o voință la nivel de stat, să putem uni în acest sens câteva localități și sunt convinsă că lucrurile s-ar schimba.
Vă mulțumim!
Departamentul de Comunicare al CALM
