Sergiu Jereghi este primarul care vorbește cu emoții în glas despre localitatea sa Cojușna. A reușit să consolideze relațiile cu Alin Nica – unul dintre primarii români ce poartă în suflet Republica Moldova. Despre rezultatele acestei colaborări, dar și despre alte realizări și aspirații ale primarului de Cojușna este interviul acordat pentru calm.md.
Recent a avut loc semnarea Acordului de Finanțare de către primăria comunei Dudeștii Noi și primăria Cojușna, Strășeni. Ce presupune acest Acord?
Sergiu Jereghi: Primăria Dudeștii Noi din județul Timiș, România a decis să aloce surse financiare în valoare de 50 mii lei românești (208 mii lei moldovenești) pentru primăria Cojușna. Banii vor fi utilizați pentru procurarea inventarului necesar de a deschide două grupe noi în cadrul grădiniței nr. 1 „Poienița. În localitate activează două grădinițe frecventate de peste 320 de copii. Aceste două grupe au fost reparate tot cu ajutorul contribuabililor români, prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova FISM. Cojușna a mai beneficiat de o donație din partea Guvernului României în sumă de 2 milioane, bani cu care s-au schimbat acoperișurile la 13 clădiri.
Când a apărut această idee de a vă înfrăți cu Dudeștii Noi, județul Timiș, România?
Sergiu Jereghi: Acordul de înfrățire a fost semnat la 24 august 2014, înfrățirea fiind efectuată de către fostul primar, Victor Căpățână, eu activând atunci în calitate de consilier. În acea perioadă a fost realizat și implemetat acordul de finanțare directă de către primăriile din România a primăriilor din Republica Moldova. Primarul comunei Dudeștii Noi Alin Nica a fost printre primii trei aleși locali din România care au finanțat primării de la noi. În 2015 au fost donate localității noastre 12 mii de euro, echivalentul sumei de acum. Prin concurs am procurat atunci mobilier pentru ambele grădinițe. Când am venit în funcție, la intrarea în clădiri am instalat plăcuțe pe care scrie că mobilierul este procurat din banii oferiți de către comuna Dudeștii Noi.
Între 2015 și 2018 au mai fost colaborări între localitatea DVS și comuna Dudeștii Noi?
Sergiu Jereghi: Au fost colaborări culturale. Ansamblurile artistice din Cojușna au vizitat comuna Dudeștii Noi și au evoluat în cadrul Zilelor Comunei. La 6 mai 2015, colegii din Dudeștii Noi au venit cu un colectiv foarte mare la hramul localității noastre.
Să înțelegem că comuna Dudeștii Noi este una bogată dacă își permite să facă asemenea donații, presupun că satul Cojușna nu este singura localitate cu care localitatea din România este înfrățită?
Sergiu Jereghi: I-am adresat și eu această întrebare domnului primar și știam care va fi răspunsul, deoarece poziția lui corespunde cu a mea. El mi-a spus că nu trebuie doar să vorbim, ci trebuie și să acționăm. Se vorbește mult despre relațiile dintre frații de pe cele două maluri de Prut, dar se realizează puțin. Am asistat la ședința consiliului din comuna Dudeștii Noi și m-am convins că acolo tot sunt foarte multe probleme, dar dacă este această posibilitate de a ajuta, ei au decis să ne ajute, ca să demonstrăm că acordurile de înfrățire nu au fost încheiate doar pentru a impresiona prin numărul mare. Aceste acorduri trebuie să aibă unele rezultate concrete. Unii poate ar întreba de ce România donează Republicii Moldova și nu invers? Sperăm că vom ajunge în situația în care vom putea face și noi donații pentru localitățile cu care ne-am înfrățit.
Ce practici v-ați dori să preluați de la colegii DVS. de peste Prut?
Sergiu Jereghi: Comuna Dudeștii Noi este o localitate cu 3 mii de locuitori. Am fost plăcut surprins de subiectele ce se discută la ședința Consiliului local. Ei sunt la etapa de soluționare a unor probleme care pentru noi sunt de domeniul viitorului. În ședință se analiza numărul de parcări în localitate, plus locurile pentru persoanele cu dizabilități. Un alt aspect ce m-a surprins a fost calitatea drumurilor asfaltate, a podețelor instalate. În localitate este un agent economic care produce pavaj, iar mai mult de jumătate din trotuarele localității sunt pavate.
Dezvoltarea unei localități rurale depinde de abilitățile primarului, de resursele financiare pe care le are, de abilitățile primarului de a identifica aceste resurse?
Sergiu Jereghi: Cred că este importantă echipa care stă în spatele primarului. Alesul local poate avea multe idei, dar dacă nu are echipă și nu are susținerea Consiliului rămânem doar la nivelul declarațiilor. O persoană poate fi deșteaptă, dar oricum 10 oameni sunt mai deștepți decât unul singur.
Aveți această echipă în spate?
Sergiu Jereghi: Am avut-o. Acum e mai greu, probabil că are legătură cu alegerile care se apropie, dar oricum reușim să facem lucruri bune în sat.
Un exemplu ar fi implicarea oamenilor la repararea drumurilor din localitate..
Sergiu Jereghi: La suma primită din Fondul rutier am adăugat bani din bugetul local și așa am construit un drum foarte necesar ce unea două drumuri paralele centrale ale localității. Asemenea drumuri nu au fost reparate în localitatea noastră încă de pe vremurile sovietice. Oamenii au contribuit în cadrul unei alte inițiative lansată de un consilier foarte activ. Acesta a propus să reparăm drumurile cu ajutorul contribuției locuitorilor, prin intermediul betonării. La început ideea a fost acceptată mai greu, acum însă avem foarte multe solicitări în acest sens. Astfel, drumurile se betonează cu contribuția locatarilor în proporție de 60%, iar celelalte 40% le achită primăria. Această inițiativă este bună deoarece ne constă mult mai ieftin lucrările, munca fiind efectuată de către cetățeni. Totodată, persoana care a contribuit financiar la construcția, la betonarea unui drum, cu siguranță va avea grijă de acesta.
Aveți locuri de muncă, sau oamenii vin la Chișinău?
Sergiu Jereghi: Avem agenți economici mari, printre care fabrica turcească de cofetării Nefis, fabrica de vinuri Migdal, avem un atelier de confecționare a butoaielor ș.a. Toți însă se confruntă cu lipsa forței de muncă. Unii agenți economici aduc lucrătorii din alte sate, deoarece mulți oameni au plecat peste hotare. De asemenea, distanța foarte mică de Chișinău îi motivează pe mulți să se angajeze în capitală, deoarece la oraș își pot găsi de lucru cu un salariu mult mai atractiv. Sudorul care este angajat în primăria noastră și are un salariu de circa 1900 de lei, la Chișinău va avea între 3 și 5 mii de lei. Recent am fost în satul Sipoteni pentru un schimb de experiență cu echipa de voluntari pompieri și am observat că acolo această problemă nu există, deoarece distanța de oraș este cu mult mai mare și oamenii rămân pe loc.
E bine că oamenii din localitatea DVS au și alte opțiuni…
Sergiu Jereghi: Pentru ei e bine, dar pentru localitate mai puțin. Deși avem agenți economici în sat, în bugetul primăriei ajunge doar impozitul din salariul persoanelor care lucrează în teritoriu, restul este direcționat către bugetul central. Dacă nu greșesc, până în 2015 impozitul pe venit al agenților economici care erau înregistrați pe teritoriul Cojușnei ajungea în primărie. De exemplu, anual, de la Nefis erau transferați în bugetul local peste un milion de lei. Acum acești bani se duc la centru. Nu beneficiem nici de impozitul persoanelor din Cojușna care lucrează în Chișinău nu , deși ele doresc să aibă o localitate prosperă și au multe cerințe de la primărie. De unde să ia primăria atâția bani? Sunt diferite probleme, dar mergem înainte.
Vă mulțumim!
