Veaceslav Tcaciuc este primar la al cincilea mandat în comuna Brânzenii Noi, Telenești. Spune că realitățile din satele noastre de acum zece ani nu sunt comparabile cu cele de astăzi. Consideră că populația ar trebui să participe la realizarea tuturor proiectelor din comunitate pentru ca acestea să aibă o durabilitate mai mare.
A fost o un vis al tinereții să deveniți ales local?
Veaceslav Tcaciuc: În administrația locală m-a adus grija față de cetățeni, dragostea față de satul meu. Am activat în calitate de profesor și maistru și în acea perioadă am observat problemele existente în comunitate. Deoarece decedase primarul, timp de un an și jumătate nu am avut un ales local. Eu nu m-am gândit niciodată să vin în APL, dar colegii, consătenii și consilierii au decis ca eu sunt persoana potrivită pentru a deține această funcție și m-au convins să candidez.
A fost greu la început?
Veaceslav Tcaciuc: La început a fost strașnic. În bugetul primăriei erau cinci mii de lei, salariul nu-l primeam, erau nenumărate probleme. Ușor –ușor am început a căuta investiții și lucrurile cumva au revenit în albia normalității. Președintele raionului era din consăteanul nostru și am beneficiat de o anumită susținere din partea lui. Cu sârguință, îngăduință și dăruire am început să avem unele realizări.
Care sunt rezultatele acestor patru mandate?
Veaceslav Tcaciuc: Am aprovizionat localitatea cu apă, am asfaltat unele drumuri, cu susținerea IFAD-ului am finisat recent lucrările la un km de drum și la trotuarele adiacente. Casa de Cultură din Brânzenii Noi este singura din raion în care în perioada rece a anului e cald. Cu susținerea FISM în valoare de două milioane de lei am reușit să renovăm această instituție. Aici activează două colective artistice dar și filiala școlii de muzică Ștefan Neaga, avem patru grupe de dansatori, biblioteca, se organizează discotecă pentru tineri, în apropiere este și un mini stadion. În comuna Brânzenii Noi locuiesc circa 2785 de oameni.
Părerea generală este că satele noastre nu se dezvoltă…
Veaceslav Tcaciuc: Dacă e să comparăm realitățile din 2003 cu cele de astăzi atunci vom constata că diferența este ca cea dintre cer și pământ. Oamenii aduceau apă cu căldările de la fântână, acum există sistem centralizat de aprovizionare a acesteia. Încălzirea se făcea în sobă, acum toate instituțiile au încălzire autonomă de tip european. La școală copiii veneau cu mâncarea de acasă, astăzi avem condiții de a-i servi cu mâncare caldă. Cu ajutorul FISM a fost reparată în întregime grădinița și e o plăcere pentru micuți să frecventeze această instituție.
Dacă nu ar exista aceste proiecte ar mai fi posibilă dezvoltarea satelor noastre?
Veaceslav Tcaciuc: Asemenea proiecte sunt de lungă durată, doar până identifici sursa de finanțare trece foarte mult timp. Apoi trebuie să cauți bani pentru a acoperi contribuția. În cazul unor proiecte cum ar fi Drumuri Bune, aprovizionarea cu apă sau când sunt distribuiți banii din Fondul Rutier au uitat să prevadă și necesitatea participării populației cu contribuție. Atunci când și populația contribuie, responsabilitatea față de lucrările finalizate este mai mare. Când a fost reparat un km de drum unii cetățeni nu ieșeam să dea o mână de ajutor măcar când lucrările erau efectuate în fața porții lor.
Și cum îi motivăm să se implice?
Veaceslav Tcaciuc: În satele noastre au rămas mai mult bătrânii și copiii. Mai avem un proiect pe care îl realizăm, de obicei, de Paști și de Hramul satului, facem curat împreună cu elevii și locuitorii drumului central. Totodată, curățăm ambele maluri ale râului Răut pe porțiunea care trece pe la noi prin sat. Proiectul „Hai, Moldova, a fost benefic pentru populație. Sper că astfel învățăm cetățenii să se implice.
Vă mulțumim!
