Aurel Ștefan este primar la al patrulea mandat în comuna Vorona, cea mai mare din județul Botoșani, cu circa 8 mii de locuitori. Edilul din dreapta Prutului consideră că realizarea unor proiecte cu finanțare din partea României, prin intermediul localităților care au relații de înfrățire, ar fi soluția cea mai optimă ce ar permite apropierea celor două maluri de Prut.
Ați reușit să faceți ceea ce ați promis în primele campanii electorale?
Aurel Ștefan: Mărturisesc că mi-a ajutat Dumnezeu să realizez o bună parte din cele ce știam că trebuie de făcut și că doresc oamenii, dar cel care afirmă că nu mai are ce face spune minciuni pentru că așa este în procesul vieții, cine muncește constată că mai are multe de făcut pentru a completa ceea ce este necesar pentru asigurarea unui confort tot mai bun pentru oameni. Cine are ca responsabilitate gestionarea, gospodărirea unei localități nu termină munca niciodată.
Primarii a două localități înfrățite (de la stânga la dreapta):
Aurel Ștefan, comuna Vorona, Botoșani și Alexandru Sîrbu Cubolta, Sângerei.
Aveți mai multe înfrățiri cu localități din Republica Moldova…
Aurel Ștefan: Sunt înfrățiri de suflet și de spirit românesc, în dorința de recuperare a unor lucruri, de mai bună cunoaștere și de consolidare a relațiilor, având în vedere că avem aceleași fundamente pe care ne întemeiem în evoluția noastră spirituală, chiar dacă istoria ne joacă de multe ori multe feste și ne supune la multe încercări. Eu cred că încercările, de multe ori, călesc oamenii și-i pregătesc mai bine pentru viitor. Tocmai din acest motiv încercăm să legăm relații de prietenie, de înfrățire și ca sprijin moral, de ajutorare, dar și ca modalitate de evoluție deoarece înfrățirile, relațiile de prietenie sunt de natură stimulativă, îi pun pe oameni să vadă că sunt lucruri comune dar și diferite, sunt gânduri, idei pe care nimeni nu le poate cuprinde, dar care stimulează gândirea, creativitatea și dorința de mai bine, de mai mult. În relația cu frații noștri de peste Prut sunt foarte multe lucruri care trebuie să ne stimuleze.
Când ați fost ultima dată în Republica Moldova și ce vă place cel mai mult dincolo de Prut?
Aurel Ștefan: În primul rând atmosfera, mediul, un sentiment de ospitalitate, pot spune chiar că îl întrece pe cel din Moldova de dincoace de Prut. Aveți o anumită solidaritate care cred că este determinată de experiențele istorice prin care a trecut partea aceasta a românismului.
Ați aplicat la unele proiecte transfrontaliere alături de primăriile cu care sunteți înfrățiți?
Aurel Ștefan: Din păcate, la capitolul acesta suferim de un defect, vorbim mult și reușim să concretizăm puțin. S-au căutat diverse posibilități și pârghii de a crea condițiile realizării unor lucruri concrete. Din păcate, până acum, în afara proiectelor de la nivel guvernamental nu prea am reușit să avem mari realizări la nivel de localități. Sigur, întâlnirile, schimburile culturale sunt foarte bune și absolut necesare dar atât în stânga Prutului, ca și în partea dreaptă este nevoie de lucruri concrete, legate de viața oamenilor și pentru aceasta este nevoie de eforturi mai mari.
Cine ar trebui să facă aceste eforturi?
Aurel Ștefan: Ați văzut că Asociația Comunelor din România este o structură mare, puternică, așa cum e firesc deoarece reprezintă mediul rural. La Adunarea Generală a ACoR s-a pomenit de acel act legislativ care să permită realizarea unor proiecte cu finanțare din partea României, prin intermediul localităților care au relații de înfrățire cu cele de peste Prut. Eu cred că aceasta ar fi calea cea mai directă, mai concretă și mai ușor de realizat, dar și mai aproape în timp de concretizat.
Vă mulțumim!
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
