„Am convins Consiliul local să aprobe înfrățirile cu șapte localități din RM. Astfel legea ne dă posibilitatea să accesăm fonduri europene cu care să putem implementa investiții în localitățile Dvs, în parteneriat, este un ajutor concret pe care vi-l putem oferi. Iar celor care ar putea spune că nu avem pentru noi, de unde să mai dăm și altora, le-am putea explica faptul că muncim, scriem proiecte și luăm banii de la UE.
Vicepreședintele Asociației Comunelor din România, președintele Ligii Primarilor Femei, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța Mariana Gâju este un model pentru mulți primari din Republica Moldova, atât în ceea ce privește administrarea unei comune cât și la capitolul discurs public. Mariana Gâju este Omul care pune suflet în tot ceea ce face, de la care vei avea mereu ce învăța. Datorită Dnei primar, sute de copii din Republica Moldova au avut posibilitatea să ajungă pe litoralul Mării Negre.
Avem multe de învățat de la autoritățile locale din România…
Mariana Gâju: Vă referiți la pașii pe care trebuie să-i realizați pentru a avea o democrație reală, care să fie respectată în realitate la nivel local dar și la nivel central. Este voința și ambiția noastră de a avea prezenți în mijlocul nostru reprezentanții Guvernului, președintele României, primul ministru, viceprim-ministrul, un lucru firesc pentru că acolo sunt deciziile politice pe care noi trebuie să le aplicăm întocmai în teren. Și Dvs aveți această forță, această voință. Pe primarii Dvs îi întâlnesc atât la nivel nostru, al României, având parteneriatele de înfrățire, prin proiectele pe care le implementăm dar și în instituțiile Europene, zbătându-se pentru ca Uniunea Europeană să accepte prezența Republicii Moldova în rândurile sale. Nouă, fraților Dvs, românilor, nu ne trebuie niciun fel de solicitare din partea Dvs pentru a vă susține pentru că, de fapt, Dvs sunteți aici acasă, veniți la noi pentru că suntem cu toții români și pentru că locul Dvs este acolo, în Comitetul European al Regiunilor, în Consiliul Comunelor și Regiunilor Europene, în toate aceste instituții, tot așa cum locul Dvs este și la Congresul Puterilor Locale și Regionale din Europa, Camera Puterilor Locale. Sunt instituții Europene unde se cere, într-un strigăt de disperare, din partea României dar și din partea Republicii Moldova să fie respectată Carta Europeană a autonomiei locale. Ați văzut cum au prezentat colegii primari din România primului ministru, miniștrilor de resort cât de greu este să duci în cel mai îndepărtat sat al unei comune educația, medicul, să ai asistentul social comunitar, să ai tot ce înseamnă civilizație în infrastructură: apă, canalizare, gaze dar și drumuri. Acest strigăt de disperare al nostru, al primarilor, este pentru proiectele care sunt începute cu șapte ani înainte și nu au fost finalizate și pentru că finanțarea nu a fost asigurată etapizat. Am solicitat să nu se desființeze Programul Național de dezvoltare locală, fondurile guvernamentale asigurate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației sunt aer pentru România, pentru satul românesc. Acestea vin în completarea fondurilor europene pe care noi, primarii, ne străduim să le accesăm pentru a putea realiza infrastructura majoră în satul românesc. În același timp ne trebuie susținere, așa cum la UE a fost lansat proiectul Capitală Europeană Culturală, noi ca membri în Delegația Comitetului European al Regiunilor vom susține în cadrul instituțiilor europene promovarea proiectului „Capitală Europeană Rurală”. Am solicitat administrației prezidențiale, prin președintele prezent la Adunarea Generală să fim susținuți în acest demers pentru ca încă o dată să putem promova valorile reale, autentice ale României, ale românilor, ale pământului nostru pe care călcăm, ale aerului pe care-l respirăm, aici, acasă la noi. Nicăieri nu veți găsi țară mai frumoasă decât România noastră, care să aibă și munte, și deal, și șes, și mare, și deltă, avem toate bogățiile și frumusețile pământului. Avem chipuri frumoase de bătrâni înțelepți la care ne uităm ca la icoane, dar și zâmbete luminoase ale copiilor pentru care tremurăm ca să avem cu ce și unde-i educa, să avem unde-i trata etc. Un noian de probleme avem și noi.
Cu toate acestea, așa cum spunea un primar din RM, dacă Dvs doriți să creați condiții în comunitățile pe care le reprezentați asemeni celor din Marea Britanie sau Germania, noi tindem să ajungem ca și Dvs…
Mariana Gâju: Așa este. De aceea, eu, ca un primar care mă aflu la al cincilea mandat și cunosc greutățile, etapele pe care le-am parcurs am convins Consiliul local să aprobe înfrățirile cu șapte localități din RM. Astfel legea ne dă posibilitatea să accesăm fonduri europene cu care să putem implementa investiții în localitățile Dvs, în parteneriat, este un ajutor concret pe care vi-l putem oferi. Iar celor care ar putea spune că nu avem pentru noi de unde să mai dăm și altora le-am putea explica faptul că muncim, scriem proiecte și luăm banii de la UE.
Există asemenea rezultate?
Mariana Gâju: Sigur că există. Avem programe transfrontaliere, fonduri europene din care se finanțează proiecte similare și într-o țară și în cealaltă, adică în localitățile noastre. Noi putem să extindem aceste proiecte de finanțare, indiferent unde se află localitatea, nu doar pe granița țărilor noastre. Noi trebuie să accesăm fonduri și să le implementăm, aceasta este lupta noastră de acum. Aceasta îmi doresc eu pentru cei șapte frați pe care îi am în Republica Moldova. Îmi doresc să fim sănătoși, să putem promova și beneficia de proiectele ERASMUS, să accesez fonduri și să aduc copiii din RM la mare, în schimb de experiență, să-i facem să-și bucure și mintea, sufletul dar și trupul scăldându-se în valurile Mării Negre.
Vă mulțumim!
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
